Călin Popescu Tăriceanu – candidat la prezidențiale orientat spre soluții pentru dezvoltare economică
După vizita organizată la Universal, Călin Popescu Tăriceanu a ținut vineri la Zalău o conferință de presă alături de deputatul sălăjean Mirel Taloș, președintele Partidului Reformator Liberal Sălaj, Daniel Chițoiu, fost mini-stru al Finanțelor și vicepreședinte PLR, Virgil Guran, deputat, vicepreședinte PLR, și Steluța Cătăniciu, deputat, președinte PLR Cluj.
Mirel Taloș a ținut să sublinieze că Tăriceanu a venit în Sălaj pentru a lua pulsul județului din punct de vedere economic, de aceea a și ales ca în program să fie inclusă o vizită la grupul de firme Universal. “De obicei, cei care vizitează județul fac întâlniri politice, mitinguri și întâlniri cu membrii de partid la Casa de Cultură. Noi am preferat un program în care putem să luăm pulsul județului. În acest sens, am fost în vizită la grupul de firme Universal, care este firma românească cu cei mai mulți angajați din Sălaj, ocazie cu care am putut lua un puls al economiei județului, al mediului de afaceri”, Președintele PLR Sălaj a mai adus în actualitate și importanța deosebită pe care a avut-o guvernul Tăriceanu în dezvoltarea județului Sălaj, cu precădere a localităților din mediul rural, care au beneficiat de o absorție importantă de fonduri prin intermediul Ordonanței 7 a guvernului Tăriceanu. “În timpul mandatului de prim minsitru al lui Călin Popescu Tăriceanu, județul Sălaj a beneficiat de cele mai mari investiții pe care le-a avut după anii 90. Cifrele vorbesc cel mai bine. Dacă în 2003 totalul intrărilor de la Guvern în județ a fost de două milioane și jumătate de lei, acestea au crescut până în 2007 la 102 milioane. De la două milioane în 2003, la 102 milioane în 2007. Acești bani au contribuit la modernizarea județului. În județul Sălaj, pe Ordonanța 7, aproape toate primăriile au avut investiții. În multe din satele și cătunele din județ, care nu sunt puține, au avut loc lucrări de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și asfaltări de drumuri. Există și două poduri peste Someș realizate pe Ordonanța 7, dată de guvernul Tăriceanu”, a încheiat Mirel Taloș.
Tăriceanu a ținut să vorbească în primul rând despre guvernarea 2004 – 2008, pe care a considerat-o o guvernare a marilor construcți în România. “Am primit de o lună o carte editată în 1927 – 1928, intitulată – Rezultatele Guvernării Liberale. De pe vremea prim ministrului Ionel Brătianu. Brătianu era inginer constructor, cu facultate în Franța. A și lucrat ca inginer alături de Anghel Saligny, cel care a proiectat Podul de la Cernavodă și cu multe alte realizări importante. Am răsfoit acest document despre ce a însemnat în esență modernizarea accentuată a României. Eu am o viziune bazată pe construcție. Oamenii politici trebuie să lase ceva în urma lor. Investițiile făcute în mandatul meu au schimbat România”, a declarat fostul prim ministru liberal. stop_coloana
Tăriceanu vrea România a șaptea putere economică din Europa
Tăriceanu a mai opinat că România trebuie să scape de scandal, de divizunile politice și din societate, și a apreciat că România poate ajunge a șaptea putere economică a Europei, arătând că acest vis se paote realiza, la fel cum s-a realizat și aderarea la Uniunea Europeană în 2007. “Avem enorm de mult de progresat. România ar putea să ajungă a șaptea putere economică a Europei. Și, de aici, elementul central al proiectului meu prezidențial. Transformăm România din ceea ce este astăzi în a șaptea țară din Europa din punct de vedere economic. Sunt alte țări, cum e Polonia, care contează între mai marii Europei. Așa trebuie să ajungă și țara noastră. Trebuie să ne punem în acord potențialul pe care-l avem cu performanța, pentru a ajunge a șaptea putere a Europei. Experiența de prim ministru mi-a demonstrat că acest proiect este realist. Este un vis, dar este realizabil. Am văzut cum se poate mobiliza România, nu guvernul, pentru că aderarea la Uniunea Europeană nu a făcut-o guvernul, ci toate instituțiile. Atunci când am avut un obiectiv bine definit, România s-a putut organiza. În 2004, mulți mi-au spus că nu putem adera la UE pentru că suntem mult în urmă, dar am demonstrat că dacă avem un obiectiv bine definit, am putut. A contat efortul propriu al României. Atunci când există un obiectiv, se poate atinge. Trebuie o altă filozofie a funcției de președinte. În loc de o desfășurare de forțe distructivă, președintele trebuie să facă exact opusul, să asigure pro-iecte pe care președintele le propune, pentru că nu este un proiect partizan. Rolul președintelui este să fie factorul neutru, echidistant și nepartizan. România trebuie să abando-neze situația în care se află. Să renunțăm la scandaluri, certuri, dispute și răzbunări, atât în mediul politic, cât și în societate. Trebuie să găsim o altă mecanică a viitorului, bazată pe construcție și coeziune”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat care consideră că este cea mai mare problemă a României, Tăriceanu a afirmat că este vorba de lipsa unui proiect major. “Lipsa unui poriect major. Clasa politică este angrenată într-o luptă care nu face altceva decât să creeze energii negative, care duce într-un final la o lipsă de încredere a populației în clasa politică”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.
