Cizer este locul in care oamenii s-au pus pe treabă

Comuna Cizer este compusă din trei sate. Satul Cizer a inclus de-a lungul timpului satele Boian şi Valea Boului. Celelalte două sunt Pria şi Plesca. Cizer a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1219. Plesca şi Pria au fost menţionate în documentele oficiale cu două secole mai târziu, în anul 1471, repsectiv 1481. Unitatea Teritorial Administrativă are o suprafaţă de 73 de kilo-metri pătraţi, pe care vieţuiesc 2.331 de suflete.
În luna iunie a anului 2012, când obştea i-a acordat încrederea lui Liviu Fărcaş, investindu-l în funcţia de primar, nu se mai puteau depune pro-iecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Noul primar nu s-a dat bătut. A aderat la Grupul de Acţiune Locală (GAL) “Poarta Transilvaniei” alături de alte şase comune din Sălaj, Cluj şi Bihor. Cum în comuna Cizer sunt 56 de ki-lometri de drum comunal. Până în 2012 nu se asfalta-seră decât 200 de metri de drum. Prioritate pentru noul primar a fost reabilitarea şi asfaltarea căilor de acces din comună. Printr-un proiect depus prin GAL s-a asfaltat uliţa Susanilor din Cizer pe o distanţă de 1.400 de metri. Apoi, tot pe aceeaşi uliţă s-a mai turnat covor asfaltic pe încă două sute de metri, tot printr-un pro-iect prin GAL. Prin Ordonanţa de Guvern nr. 28 s-au obţinut fonduri pentru asfaltarea a 4,5 kilometri în satul Pria. Lucrările au fost deja finalizate.
Până în urmă cu doi ani nici măcar nu exista drum spre ci-mitirul satului Cizer. Cei care râvneau la veşnicie erau duşi spre locul de veci pe vale (Valea Cizerului). Când debitul văii creştea, morţii rămâneau acasă până la retragerea apelor. Conducerea primăriei a purces la construirea unui drum la cimitir. N-a fost uşor. Trebuiau dărâmate garduri din grădinile oamenilor, trebuiau tăiaţi copaci, trebuia netezit terenul. Dar până la urmă drumul a fost realizat pe o lungime de 1,5 kilometri. Aşa că drumul spre veşnicie pentru cei din Cizer a devenit neted şi lin.

Apă şi after school pentru romi

În zonele Valea Boului şi Pe Deal îşi duc existenţa peste 400 de romi. “Nu sunt ţigani blestemaţi, zice viceprimarul Ioan Pătcaş, nu ne fac greutăţi. Numai că, ştiţi dumnea-voastră, vorba din popor, pădure fără uscături nu este. Una peste alta, mari probleme nu ne fac, cu excepţia datoriilor la taxe şi impozite. Avem familie care este datoare şi cu 100.000 de lei.” În primăvară, conducerea Primăriei din Cizer, prin Ordonanţa de Guvern nr. 28, a alocat fonduri pentru introducerea apei potabile în cele două cartiere de romi. Aşa că romii din Cizer s-au civilizat, au apă la discreţie şi se spală mai des. Pentru copiii romilor din Cizer, începând din această toamnă va funcţiona un after school sub emblema “Noi dorim să facem şcoală”. Investiţia şi-a găsit loc în fostul sediul al CAP-ului. Valoarea ei este de 200.000 de lei, iar fondurile provin de la Uniunea Europeană.

Şcoală modernă şi azil de bătrâni

Satele comunei Cizer au primit moştenire de la regimul dinainte de @89 clădiri în care activau şcolile din sat. Lăsate în paragină până anul trecut, clădirile prind acum viaţă. Şcoala din Cizer a fost reamenajată, iar cu ajutorul Clubului Rotary din Oradea cei 230 de elevi care învaţă la Şcoala “Horea” din Cizer se pot bucura de patru ateliere moderne, unde şcolarii pot desluşi tainele unor meserii precum tâmplăria, cosmetica, croitoria şi mecanica. Investiţia se ridică la suma de 20.000 de dolari americani. Pentru a-i stimula pe elevi, Primăria Cizer premiază anual elevii care au obţinut media generală anuală peste nouă. Iar rezultatele se văd. Dacă în anul şcolar 2012 – 2013 doar trei elevi au primit premiul financiar, anul trecut, douăzeci de elevi au obţinut medii peste nouă. Tot cu ajutorul Clubului Rotary din Oradea se pregăteşte un proiect în care să fie inclusă clădirea şcolii din Pria. Un grup de americani din cadrul clubului doresc să mai înalţe cu un nivel clădirea şcolii şi să o transforme în azil de bătrâni. Proiectul este în stadiu de implementare.
Canalizare, teren de fotbal şi sală de sport vor fi viitoarele investiţii la Cizer
Viitoarele proiecte pe care Primăria le are în vedere pentru a fi implementate în comună sunt realizarea unei canalizări în satele comunei, dar şi un teren de fotbal modern, pentru echipa Inter Cizer, şi o sală de sport. Primarul Liviu Fărcaş spune că îşi doreşte să facă “ceva pentru tineretul comunei, să nu mai plece spre oraş”. Şi promite că va încerca în timpul acestui mandat să realizeze un teren de fotbal modern, pe care să poată evo-lua echipa locală Inter Cizer, şi o sală de sport unde elevii şcolii din localitate să poată să-şi defăşoare orele de sport, dar şi să organizeze diverse competiţii sportive de sală.

Turism în casa în care a locuit Horea

Cizerul este una dintre cele mai bogate comune când vine vorba de turism. Aici se află Măgura Priei, cel mai înalt vârf al Sălajului, cu altitudinea de 996 de metri. Iubitorii de drumeţii montane se pot încumeta să-şi petreacă un weekend pe potecile Măgurii Pria, mărginită de apele Văii Crasnei. Nici tradiţia nu este uitată. După ce au fost amenajate două case ţărăneşti prin proiectul “Acasă, ca demult” (casa lui Fănuţă şi Casa Culi-Drenului), primăria lucrează la amenajarea unei noi case tradiţionale. Casa unde a locuit o bună perioadă din viaţă revoluţionarul român Horea este inclusă într-un proiect prin care va fi mutată lângă terenul de fotbal şi va fi refăcută complet, cu acoperiş din paie şi mobilier tradiţional românesc. La aceasta se va mai adăuga o prispă tradiţională şi o şură. Casa muzeală va beneficia şi de o moară cu piatră din secolul XIX. Motivată de gândul că “tradiţia nu trebuie să dispară”, primăria comunei, cu sprijinul profesorului clujean Traian Vedinaş, va restaura fosta şcoală din cartierul Susani, unde va organiza un muzeu al tradiţiei acelor locuri. Datorită zonei montane unde este situată comuna, Cizer se bucură de vizita a numeroşi turişti străini. Un astfel de turist, neamţul Nische Helmud, a achiziţionat două case de locuit în satul Cizer, pe care le-a transormat în case de vacanţă.

Raritate – a crescut numărul animalelor

Surprinzător şi plăcut este faptul că în comuna Cizer numărul animalelor a crescut comparativ cu anul 1990. Este o raritate în Sălaj, iar primarul Fărcaş susţine că este adevărată. Chiar dacă de câteva luni “Napolact” a desfiinţat centrul de colectare a laptelui, crescătorii de bovine nu s-au dat bătuţi. De pildă, fraţii Pavel şi Nicu Mărcuş deţin o fermă de vaci cu lapte de 100 de capete. Au şi tanc de răcire a laptelui, în care achiziţionează şi laptele de la vecini. Un procesator vine direct la gospodăria fraţilor Mărcuş şi colectează laptele. În satul Pria, trei familii tinere, după ce au trăbăluit prin străinătăţuri, s-au întors în sat şi şi-au înjghebat ferme de vaci cu lapte. Ioan Lupuţ are 40 de capete, Dorin Botofan 35 de capete, iar Horaţiu Gaga 50 de capete. Valeriu Sabău are o fermă de oi şi capre, iar Flore Fărcaş şi Dorel Abrudan şi-au înfiinţat stupine cu bani obţinuţi prin Măsura 141. Alţi tineri au depus pro-iecte pentru tractoare şi utilaje agricole, pentru că în comuna Cizer agricultura predomină.