Cizer – Comuna minune a Sălajului

Am plecat în excursie la Cizer, comună despre care mulți spun că are un potențial turistic extraordinar, că se face turim, dar mai încape mult, mai ales că în ultimii ani este mult mai primitoare din punct de vedere al infrastructurii. Știam locurile, pitorescul lor desăvârșit, și știam că sunt locuite de oameni gospodari, care muncesc, nu glumă, și și-au făcut case frumoase. Știam însă și povestea că fostul primar, sperând să dea lovitura, a asfaltat 200 de metri de drum în centrul comunei înaintea alegerilor din 2012. Restul… Uite că restul s-a făcut în ultimii patru ani, după ce în 2012 a fost ales primarul Liviu Fărcaș.

Când am poposit pe meleagurile Cizerului am fost surprinși să vedem că drumurile comunale sunt asfaltate, iar trotuarele sunt pavate. Ne-am gândit imediat cu puțină ciudă că la Zalău nu avem nici pe departe străzi atât de bune. Nu tu denivelare, de gropi nici poveste. Adică asfalt drept, bine făcut. Trotuar pavat frumos, să-l tot iei la pas. Primarul Liviu Fărcaș ne-a spus că sunt peste 1.000 de metri de trotuar pavat și mai urmează alți 700 de metri de pavaj. Și am aflat de la primar secretul frumosului. La o adică, dacă e nevoie ca cineva să bage în subteran o țeavă, nu spargi asfaltul sau betonul. Demontezi pavajul și-l pui la loc ca nou. Și arată bine, ce mai. Aflăm, printre altele, că primarul Zalăului, Radu Căpîlnașiu, și-a construit o casă de vacanță în Cizer. Îi dăm dreptate. E mai frumos ca la Zalău.
Comuna Cizer a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii patru ani, după multă vreme în care lucrurile mai mult au stagnat decât s-au mișcat.
Dacă până în 2012 în comună nu era asfalt decât pe drumul județean, în perioada 2012 – 2014 noua administrație locală a reușit să asfalteze 20 de kilometri de drum comunal. Tot sub noua administrație, bugetul comunei s-a dublat, iar proiectele europene au venit în valuri. La ora actuală administrația se pregătește să primească finanțare de la Uniunea Europeană pentru alte proiecte, printre care se numără modernizarea a 13 kilometri de drum comunal, dar și pentru reabilitarea Casei Monument unde a locuit revoluționarul Horea.
În luna iunie a anului 2012, când obștea i-a acordat încrederea lui Liviu Fărcaș, investindu-l în funcția de primar, nu se mai puteau depune proiecte pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Noul primar nu s-a dat bătut. A aderat la Grupul de Acțiune Locală (GAL) ”Poarta Transilvaniei”, alături de alte șase comune din Sălaj, Cluj și Bihor. În comuna Cizer sunt 56 de kilometri de drum comunal. Până în 2012 nu se asfaltaseră decât 200 de metri de drum. Prioritate pentru noul primar a fost reabilitarea și asfaltarea căilor de acces din comună. Printr-un proiect depus prin GAL s-a asfaltat ulița Susanilor din Cizer pe o distanță de 1.400 de metri. Apoi, tot pe aceeași uliță s-a mai turnat asfalt pe încă două sute de metri, tot printr-un proiect prin GAL. Prin Ordonanța de Guvern nr. 28 s-au obținut fonduri pentru asfaltarea a 4,5 kilometri în satul Pria. Și tot așa, kilometru cu kilometru, acum comuna are drumuri bune. Până în urmă cu patru ani nici măcar nu exista drum spre cimitirul satului Cizer. Cei care râvneau la veșnicie erau duși spre locul de veci pe vale (Valea Cizerului). Când debitul văii creștea, decedații mai întârziau drumul spre rai până la retragerea apelor. N-a fost ușor de făcut drumul spre cimitir. Trebuiau dărâmate garduri din grădinile oamenilor, trebuiau tăiați copaci, trebuia netezit terenul. Dar până la urmă drumul a fost realizat pe o lungime de 1,5 kilometri. Infrastructura din Cizer s-a dezvoltat constant. Satul Pria este asfaltat la ora actuală în proporție de 80 la sută, la fel și satul Cizer.
La ora actuală, în comună există o rețea de 15 kilometri de conductă de alimentare cu apă care deservește în totalitate satul Pria și satul Cizer. La aducțiune se lucrează până când absolut toată lumea va avea apă. I-am surprins chiar pe câțiva săteni care săpau șanțul pentru conductă și spuneau că bagă țeava acum, că apoi vine asfaltul pe uliță.

Bugetul comunei s-a dublat în doar patru ani

Comuna Cizer avea în 2012 un buget de 19 miliarde de lei vechi. În 2016, bugetul comunei este de 38,5 miliarde de lei vechi. L-am întrebat pe primar cum s-a putut dubla bugetul. ”Vreau să subliniez că nu am majorat niciodată taxele și impozitele locale, însă am sprijinit în mod constant micile afaceri de familie care contribuie la bugetul propriu al comunei. Am drămuit banii așa cum a trebuit, iar în patru ani am reușit să dublez bugetul comunei”, ne spune primarul Liviu Fărcaș. Adică, înțelegem noi, s-a dezvoltat potențialul economic. De-ar face și alții ca la Cizer…
În comună a funcționat și întreprinderea de îmbuteliere a apei pe care am cunsocut-o cu toți din magazine sub marca Meseș. A fost cumpărată de firma Cumpăna, care a menținut fabrica de la Cizer, stop_coloana unde se îmbuteliază acum bidoanele de 19 și 11 litri de apă, dar va deschide și o fabrică nouă, unde se vor îmbutelia cantitățile de la 0,5 până la 5 litri de apă. Cumpăna deservește cu apa din Pria toată regiunea de Nord-Vest a României.

Campioni la proiectele depuse pe Grupul de Acțiune Locală

Dintre toate primăriile care fac parte din Grupul de Acțiune Locală ”Poarta Transilvaniei”, comuna Cizer a primit cele mai multe fonduri din acest GAL. Cizerul a vut patru proiecte eligibile, față de comunele vecine, Negreni sau Ciucea, care au avut doar trei. Primul proiect câștigat a fost cel de reabilitare a drumului Susanilor, iar cel de-al doilea a vizat continuarea lucrărilor de asfaltare a străzii Susanilor. Cel de-al treila proiect a vizat achiziția unui buldoexcavator, iar ultimul proiect a primit finanțare pentru amenajare de trasee turistice și șapte foișoare pentru turiști. Administrația a pregătit deja și alte proiecte, printre care se numără și un proiect de construire a unei pensiuni agroturistice. Primăria mai are accesate trei proiecte cu fonduri de la Guvernul României. În total, noua administrație din comună a reușit realizarea a 35 de proiecte pentru locuitorii celor trei sate.

Măgura Priei – cel mai înalt vârf al Sălajului

Cizerul este una dintre cele mai atractive comune când vine vorba de turism. Aici se află Măgura Priei, cel mai înalt vârf al Sălajului, cu altitudinea de 997 de metri. Primarul Liviu Fărcaș ne-a spus că a pregătit finanțarea pentru ridicarea unui monument impresionant pe Măgura Priei, care să se vadă de la depărtare, așa cum este Crucea Caraiman din Munții Bucegi. ”Am pregătit finanțarea pentru a putea construi o cruce înaltă de 12 metri pe care să o amplasăm pe vârful Măgurii Priei, cel mai înalt vârf din județ. Crucea va fi vizibilă și noaptea, pentru că o vom lumina, astfel încât să fie un punct de reper pentru comună așa cum este Crucea Caraiman, dar la dimensiuni puțin mai mici”, spune Liviu Fărcaș.

Ce nu au reușit Muzeul Județean
și Direcția de Cultură a reușit primarul

Casa monument de la Cizer a revoluționarului Horea a ajuns un obiectiv istoric distrus. Autoritățile județene care ar fi trebuit să-l pună în valoare l-au ignorat. Deși e vorba de autorități cu responsabilitate pentru patrimoniu și de oameni cu funcții și cu studii în domeniu, nepăsarea și dezinteresul lor au adus monumentul într-o stare jalnică. Acoperișul tradițional din paie este complet distrus, iar pereții stau să cadă din clipă în clipă. Salvarea monumentului a venit însă de la primarul Liviu Fărcaș, care a obținut 227.717 euro bani nerambursabili de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea monumentului. Primarul spune că peste 30 de zile se va semna contractul de finanțare și vor începe lucrările la casa-monument.
”Am fost omul care am ieșit pe ușă și am intrat pe geam ca să urmăresc interesele comunității. Direcția de Cultură nu s-a putut ocupa de casa monument, la fel și Muzeul Județean de Istorie. Toți ne-au spus că nu au bani. Așa că am mers la Uniunea Europeană, care are bani. Banii sunt primiți pe măsura 77 și vom demara lucrările. Istoria casei lui Horea o cunoașteți. Prin 2008 a fost trecută în administrarea Primăriei Cizer, după ce Muzeul a văzut că se degradează. Acum, recent, după ce s-a auzit că vrem să o modernizăm și putem face rost și de bani a venit Muzeul să o ia din nou în administrare. Nu s-a întâmplat însă așa; și ne bucurăm că putem să reabilităm și acest monument istoric”, spune Liviu Fărcaș.
În afară de marele revoluționar Horea, din comună se mai trage sculptorul Victor Gaga. Acesta a debutat, oficial, în arta sculpturii în 1954, la 24 de ani, cu lucrarea ”Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, aflată în prezent la Muzeul Militar Național din București”. Iar operele sale au participat la expoziții atât în țară, cât și peste hotare. Multe din lucrările sale se află în colecții private în România și peste hotare.

Comuna Cizer este compusă din trei sate. Satul Cizer a inclus de-a lungul timpului satele Boian și Valea Boului. Celelalte două sunt Pria și Plesca. Cizer a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1219. Plesca și Pria au fost menționate în documentele oficiale cu două secole mai târziu, în anul 1471, respectiv 1481. Comuna are o suprafață de 73 de kilometri pătraţi și este locuită de 2.431 de suflete.