Ciumarna – satul meu cu vorbe dulci

imagine-articol02_52738

 

Ileana Gratiana Pop, cunoscut folclorist salajean din satul Ciumarna, si-a lansat saptamana trecuta, miercuri, 19 octombrie, lucrarea „Ciumarna – satul meu cu vorbe dulci”, fiind ajutata in materialul documentar de etnograful dr. Camelia Burghele. 

„Când, în urma cu câtiva ani, ma documentam în teren pentru studiul meu referitor la traditiile nuptiale din satele salajene traditionale, am ajuns si prin Ciumarna, unde, cunoscând talentul de povestitoare al Gratianei Pop, care-mi si devenise un fel de prietena mai mare („mi-esti draga de parca ai fi fata mea, ca Violeta”), m-am oprit sa vorbim despre nunta ciumarnenilor. Gratiana Pop m-a primit cu naturalete si simplitate: Amu io t-oi spune, daca vrei, cum sa strâga la Ciumarna la nunta, ca mi-am scris io cum s-o strâgat la Jenica Barburas la nunta, în 1981, în ianuarie. Apoi, mi-a permis sa folosesc caietele de însemnari ale domniei sale, rod al participarii la numeroase nunti, dar mi-a si relatat, direct, cu cuvinte proprii, felul în care se desfasurau nuntile în Ciumarna. Multe din cele relatate atunci mie, le-a povestit si în volumul de fata; marturiile despre nunta sunt completate de altele, din folclorul local al trecerii în lumea de dincolo, din gestionarea situatiilor de criza induse magic (descântece de boala) si mai ales din folclorul local. Autoarea se dovedeste a fi… etnograf de teren, ea însasi culegând informatii referitoare la folclor, obiceiuri, traditii; le noteaza atent, dând nu doar numele si prenumele informatorului, „de-a cui e” si anul nasterii sau adresa, ci si starea de spirit sau de sanatate (daca în momentul culegerii era bolnav sau batrân, daca a spus textul cu bucurie sau a trebuit stimulat la dialog, daca avea un statut special în comunitate). Interesante sunt si contributiile proprii, poeziile compuse de Gratiana Pop cu diferite ocazii. stop_coloana Multe dintre ele scrise înainte de momentul 1989, în vremea colectivizarii, a activistilor de partid sau a navetismului, ofera cititorului nu doar mostre de ceea ce s-anumit „folclorul nou”, ci si o vedere personala asupra acelei perioade, cu festivalurile sale specifice, cu sarbatorile identitare ale acelor vremuri (8 Martie, 1 Iunie), cu procesele culturale si sociale proprii (mecanizarea agriculturii, armata, scoala, viata de muncitor).
Descoperim în volum o serie de ipostaze ale Gratianei Pop: povestitor, culegator de folclor, autobiograf, rapsod popular, cântaret de folclor, performer al traditiilor locale, monografist, autor de poezii si cântece, toate conturând o personalitate vie, proteica, profund ancorata în viata satului natal.”, spune Camelia Burghele despre lucrarea Gratianei Pop.