Cifrele mici ale economiei Salajului
Judetele „codase” ale Românie din punct de vedere economic, printre care se numara și județul Salaj, vor face progrese modeste sau nesemnificative în 2016 pentru a recupera decalajele fata de regiunile mai bine dezvoltate ale tarii, reiese din Prognoza în profil teritorial – varianta de toamna, publicata de Comisia Nationala de Prognoza și preluata de site-ul cursdeguvernare.ro.
Economia din 17 judete ale României, inclusiv județul Salaj, nu va depasi 10 miliarde de lei în 2016. Alte 17 judete din tara vor avea un PIB cuprins între 10 si 20 de miliarde de lei. PIB-ul a patru judete (Iasi, Ilfov, Brasov si Prahova) va fi între 20 si de 30 de miliarde de lei, în vreme ce PIB-ul a doaR trei judete va fi de peste 30 de miliarde de lei, reiese din calculele Comisiei.
Salajenii sunt saracii regiuni Nord Vest, dar cu PIB mare pe cap de locuitor Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor al județului Salaj este de 6.505 euro, cel mai mare din ZONa, excluzând PIB-ul Clujului, care depașește 10.000 de euro pe cap de locuitor. PIB-ul mare pe cap de locuitor se explica însa simplu. În Salaj au o activitate eficienta marile firme Tenaris Silcotub și Michelin, iar populația județului Salaj este mult mai mica decât a județelor vecine – Bihor, Satu Mare, Maramureș. Dupa Salaj, cel mai mare PIB dintre vecini îl are județul Bihor – 6.444 euro; Maramureș – 5.850 euro și Satu Mare – 5.812 euro. Trebuie sa precizam însa ca populația județelor Bihor și Maramureș este dubla fața de cea a Salajului. Județul Salaj se claseaza pe locul 40 din 42 de județe plus București privind numarul de locuitori, cu 224.000 de locuitori. Bihorul se afla pe locul 11, cu o populație de 558.000 de locuitori, iar județul Maramureș se afla pe locul 17, cu o populație de 472.000 de locuitori.
PIB-ul Salajului este de 6,2 miliarde de lei și este la nivelul județelor Tulcea – 6 miliarde de lei și Giurgiu – 6,3 miliarde de lei. Chiar și județul Vaslui are un PIB mai mare decât al Salajului, de 6,9 miliarde de lei. Dintre vecinii noștri cel mai mare PIB îl are județul Cluj cu 33,2 miliarde de lei. Clujul, cel mai important punct economic din regiune, este urmat de județul Bihor, al doilea pol al economiei din regiunea Nord Vest, cu un PIB de 16,2 miliarde de lei. Județul Maramureș are un PIB de 12,1 miliarde de lei, în timp ce județul Satu Mare are 8,7 miliarde de lei. stop_coloana
Cu toate acestea, Salajul și Satu Mare vor înregistra, spun analiștii în 2016 cele mai mari valori reale a creșterii Produsului Intern Brut. Astfel, PIB-ul Salajului și a județului Satu Mare va crește cu 4,1 procente, în timp ce PIB-ul celorlalți vecini cu 4 la suta.
În Salaj își gasesc de lucru foarte puțini salajeni. Numarul de salariați este de aproximativ 47.000, iar analiștii prevad o creștere cu patru procente anul viitor. Cei mai mulți salariați dintre vecinii noștri îI are județul Cluj – 207.000, care va avea anul viitor o creștere cu 3,6 la suta, urmat de județul Bihor, cu 158.000 de salariați (creștere de 3,3 procente). Pe urmatoarele locuri „în vecini” sunt Maramureșul cu 97.000 de salariați, cu o creștere așteptata de 3,7 la suta, și județul Satu Mare, cu 81.000 de salariați, cu o creștere așteptata de 4,2 la suta.
Suntem saracii Europei
România are astazi un PIB total de 150 de miliarde de euro. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însa pe penultimul loc din Uniunea Europeana, în fata Bulgariei. Deosebirea principala a economiei de astazi fata de cea din 1990 este ca 96 la suta din cifra de afaceri a firmelor este desfasurata de capital privat românesc sau al multinationalelor, doar 4 la suta ramânând sub controlul statului român. Privatizarile si destructurarea sistemului de companii de stat au condus la un proces de dezangajare în anii 90, care nu a mai fost refacut în ultimii 15 ani prin investitii straine sau autohtone private. Astfel, numarul de salariati a scazut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5 milioane astazi, în timp ce numarul de pensionari a crescut de la 3,7 milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent. În ceea ce priveste educatia populatiei, datele arata ca a crescut de 3,6 ori numarul licentiatilor, în timp ce numarul absolventilor de scoli profesionale – cei mai vânati candidati de pe piata muncii astazi – a scazut de zece ori.
