Puţin ridicolă, puţin ironică, puţin disperată este ideea Elenei Udrea de a vopsi gratiile, de a pune tapet şi a înfrumuseţa celula în care temporar s-a mutat în arest preventiv. Cu sprijiul DNA, bineînţeles. Becali a adus deja unele îmbunătăţiri celulei sale. Nu ştiu ce intenţii au Miron Mitrea, Copos, Borcea, Hrebenciuc cu aspectul lăuntric al lăcaşurilor lor vremelnice. Cu banii pe care aceştia îi au ar putea transforma multe puşcării în hoteluri de cinci stele. Dar de unde au atât amar de bani cei de după zăbrele? Cu toţii ştim că au fraudat statul. Statul care îşi umple visteria din impozitele şi taxele puse pe spinarea mea şi a ta şi a lui. Deci cu banii mei, Elena Udrea ţine morţiş să-şi amenajeze o celulă ca-n poveşti. Pentru că are de unde. Arestata zice că pune ea banii. Adică, mă gândesc, pune ea banii aceia pe care i-a primit ca mită, ca folos necuvenit, ca preţioase cadouri. Statul nu mai poate stop_coloana şi nici nu mai are de unde recupera sumele de bani cu multe zerouri, pentru că ele au fost ascunse bine prin bănci străine, ori trecute pe numele cumnaţilor, socrilor, ibovnicilor etc. După ce vor ieşi din închisoare, cei care au fraudat vor trăi iar pe picior înalt, pentru că banii câştigaţi pe căi mai puţin cinstite vor reintra în posesia lor. Şi atunci nu vor mai moderniza celulele, pentru că vor fi liberi ca pasărea cerului. Poate vor cumpăra o icoană la o biserică, să se pună bine cu Cel de Sus, pentru hoţiile şi fărădelegile săvârşite. Vor cumpăra, vreau să zic iar, din banii furaţi de la stat şi de la mine. Şi de la tine!