Dupa ce au asteptat ani de zile ca Legea converesiei sa intre in vigoare si sa isi produca efectele, peste 50.000 de romani cu credite in franci elvetieni si-au pierdut aceasta speranta zilele trecute, dupa ce Curtea Constitutionala a declarat legea neconstitutionala, pe motiv ca a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului. Decizia s-a luat cu unanimitate de voturi. 

“Curtea a retinut ca legea a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului. Astfel, legea adoptata de Camera Deputatilor se indeparteaza in mod substantial atât de textul adoptat în Senat, cât si de obiectivele urmarite de initiativa legislativa, prin modificarile aduse, Camera decizionala reglementând dispozitii care nu au fost niciodata si în nicio forma puse în dezbaterea Senatului. Aceste modificari sunt semnificative, de substanta, si privesc lipsa acordului de vointa în ceea ce priveste operatiunile de conversie a contractelor de credit si realizarea conversiei la cursul de schimb franc elvetian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei“, a anuntat Curtea Constitutionala.

In aceste conditii, negocierea directa cu banca sau invocarea principiului impreviziunii in instanta raman singurele solutii prin care cei care s-au imprumutat in franci elvetieni isi mai pot reduce povara ratelor. Partea cu mersul in instanta nu e atat de simpla precum poate parea. Daca, prin lege, conversia devenea obligatorie, lucrurile erau clare, in instanta intervine insa subiectivismul judecatorului. Iar daca aruncam o privire asupra cazurilor care au ajuns in instanta cu acest obiect, numarul celor castigate nu trece de doua sute la nivel national.
In Salaj a fot un singur caz castigat, si acela pentru ca au fost invocate argumente pe legea drepturilor consumatorului.
In baza principiului impreviziunii, care presupune existenta unui dezechilibru major intre prestatii, debitorii pot solicita bancilor sa le reechilibreze contractul. Daca acestea nu vor fi de acord, se poate merge in instanta.

Si Legea darii in plata ajuta mai mult bancile decat amaratul care se chinuie sa isi plateasca ratele

Dupa ce Legea conversiei a fost declarata neconstiutionala de Curtea Constitutionala, oamenii care nu mai pot face fata ratelor se vor indrepta, probabil, catre Legea darii in plata. Adica vor renunta la locuintele cumparate cu credite ipotecare, pentru ca se afla in imposibilitatea de a mai putea plati ratele. Oricum, si Legea darii in plata tine mai mult partea bancilor decat partea romanului de buna credinta, care ajunge sa fie sufocat de ratele impovaratoare. Darea in plata nu se poate face oricum, adica trebuie sa dovedesti ca esti sarac lipit. Faptul ca ai ajuns sa platesti si de trei ori un apartament cumparat cu credit ipotecar nu e un argument in favoarea ta. Concret, daca cineva avea, in 2008, o rata in valoare de 200 CHF, iar aceasta a crescut, intre timp, pana aproape de 400 CHF, iar pentru debitor nu mai are logica sa plateasca atat de mult, argumentul acesta nu e suficient.
Debitorul trebuie sa demonstreze si deteriorarea conditiei sale financiare. Altfel spus, daca nu esti sarac lipt, cu dovezi, nici bancile, nici judecatorii nu isi vor face mila de tine.
Si avocatul salajean Bogdan Ilea considera, legat de faptul ca Legea conversiei a fost declarata neconstitutionala, ca “CCR nu a facut decat sa joace cartea bancilor”. “Lobby-ul bancilor a ajuns si la CCR, asa cum a ajuns inainte la BNR”, spune avocatul salajean.

Pe politicieni nu-i intereseaza de ratele romanilor

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este de parere ca
decizia Curtii Constitutionale privind conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric “este corecta si trebuie pusa in aplicare”.
O pozitie si mai transanta a avut-o presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu. “Cred ca fiecare cetatean are responsabilitatea de a-si gestiona averea, banii si nu trebuie ca eu, dumneavoastra si altii sa îi compensam celui care risca (…) Unii au pierdut, s-au trezit ca pierd. Si acum ce sa fac eu, sa stau sa le compensez pierderile? Pai daca eu fac o greseala proprie cu titlu personal, va chem pe dumneavoastra sa-mi compensati ceea ce am pierdut?”, a declarat Calin Popescu Tariceanu.

Bancile sunt fericite

Legea converisei obliga bancile sa efectueze conversia in lei a soldului creditului exprimat in franci elvetieni, la cursul din data acordarii. Concret, soldul ramas neachitat se transforma in lei, avand in vedere cursul de schimb valutar CHF/leu valabil in ziua semnarii contractului de credit.
Din 2008, atunci cand criza financiara a aruncat in aer cursul de schimb dintre leu si CHF, singurii care au suportat costurile acestei conjuncturi au fost cei care se imprumutasera in franci elvetieni, iar Legea Conversiei obliga, practic, bancile sa isi asume efectele neindeplinirii obligatiei de informare cu privire la riscurile pe care le implicau creditele acordate in franci elvetieni, moneda pe care prea putini imprumutati au vazut-o in realitate deoarece primeau creditele gata convertite in lei.

La ce profit au, bancile puteau suporta cu usurinta si conversia si darea in plata

 Autoritatea Bancara Europeana a demontat povestea efectelor catastrofale pe care, ni s-a tot spus, le-ar fi avut 

legile darii în plata si a conversiei împrumuturilor în franci elvetieni asupra sistemului bancar, scria, luna trecuta, coldniuz.ro. Datele institutiei arata ca bancile românesti au a doua rata de profitabilitate din Europa (17,1%) dupa Ungaria, plasându-se cu mult peste media UE (5,4%). Sectorul bancar italian a avut un profit de 1,5%, cel german 2,2%, cel francez 7,2%, iar cel austriac 8,6%.
In paralel, bancile declarau alarmate ca vor fi cu un picior în groapa daca aceste legi vor fi adoptate, iar BNR le tinea isonul, vorbind cu ingrijorare de faptul ca unele banci ar putea falimenta, iar astfel ar fi in pericol tocmai depozitele romanilor.
Coldniuz.ro scrie ca in Romania, o tara unde rata creditelor neperformante este dubla fata de media din Uniunea Europeana, profitul net al sectorului bancar autohton a fost in primele noua luni din 2016 de 3,69 miliarde lei, în crestere cu peste 60 la suta fata de aceeasi perioada a anului 2015.