Primăria Municipiului Zalău are multe ”moșteniri grele” pe care trebuie să le descâlcească, urmare a faptelor funcționarilor publici. Pe unele a și reușit, dându-vă exemplu în acest sens reabilitarea Cinematografului Scala, al cărui proiect asumat de fosta conducere a Primăriei avea o ”bubă” – funcționarii uitaseră să intabuleze o parte a imobilului. Această boacănă a fost corectată în luna august 2016, când s-au alocat fonduri prin hotărâre de Consiliu Local pentru modificarea documentației și înscrierea în bună regulă a imobilului în Cartea Funciară. Iar azi, investiția se apropie de finalizare, după 13 ani de lacăt pus pe ușile cinematografului. Este doar un exemplu.
De departe, cea mai ”grea moștenire” a Primăriei Zalău, ivită la începutul acestei luni, este introducerea de către instanța de judecată a administrației locale ca ”parte responsabilă civilmente” în dosarul fostului secretar general al Municipiului, Stelian Potroviță. Ce înseamnă asta? Că Ministerul Finanțelor cere daune atât inculpaților din dosar – Stelian Potroviță (secretar al Municipiului timp de 26 de ani), Dorel Crinel Onaca (inspector la Biroul Fond Funciar al Primăriei Zalău), omului de afaceri Dan Radu, cât și Primăriei. Iar Primăria este acum nevoită să-și caute un avocat sau firmă de avocatură care să o reprezinte în proces. Miza este mare, pentru că 1,75 de milioane de lei nu sunt deloc de neglijat pentru un buget ca cel al Zalăului și nimeni din conducerea Primăriei nu ar vrea să plătească ”ponoasele” foștilor.
Trebuie precizat din capul locului că faptele pentru care foști și actuali funcțioanri au fost trimiși în judecată s-au întâmplat în anul 2011, iar Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj a demarat cercetarea penală în 2014.
Toți inculpații au sechestru asupra bunurilor, ceea ce ar face posibil ca prejuduciul, în cazul în care vor fi condamnați, să fie recuperat de la ei. Dar dacă nu? Va fi bună de plată Primăria Zalău, apoi Primăria să-și recupereze banii acționându-i în instanță pe cei din cauza cărora este bună de plată. Totul stă la mâna judecătorilor. Ei vor decide cine va fi condamnat și cine nu, cine va plăti și cine nu. Până atunci, am făcut un calcul pe ce s-ar putea cheltui cei 1,75 de milioane de lei, dauna stabilită de procurorii DNA în dosarul cu terenuri, procurori care susțin în rechizitoriul lor că, prin infracţiunea săvârşită, statul român a fost prejudiciat cu 1,31 milioane de lei (valoarea terenului la nivelul lunii decembrie 2019) și 44 mii de lei – lipsa de folosinţă a terenului în perioada aprilie 2011 – decembrie 2019.
Pe ce s-ar putea cheltui prejudiciul din dosarul terenurilor
Pe lista de investiții aprobată pentru anul 2021 de consilierii locali ai Municipiului Zalău se regăsesc o serie de lucrări ample de modernizare. Valoarea proiectelor diferă de la caz la caz, cert este că, folosind 1,75 de milioane de lei, s-ar putea reabilita și moderniza din temelii cel puțin două străzi. Sau banii ar putea merge pe construirea unei creșe, ori pe modernizarea unei școli. De ce nu, pe dotarea Centrului de permanență cu ambulanță sau cu aparatură de specialitate pentru investigații primare.
De exemplu, cu 1,51 milioane de lei, Primăria achiziționează tablete pentru elevii din Zalău. Dacă mai adăugăm și cei 146 de mii de lei cât costă electronicele şi echipamentele IT necesare dotării Centrului de zi pentru copii, înființat prin schimbarea destinaţiei P.T. 17, tot nu ajungem la suma cerută ca daună în dosarul lui Potroviță. Dar avem, cu această cheltuială, mii de copii dotați tehnic pentru pregătirea lor zilnică.
Sau, alte exemple concrete de cheltuieli utile sunt lucrările tehnico-edilitare pentru blocurile ANL care se construiesc în cartierul Dumbrava. Aceste lucrări costă aproximativ 1,1 milioane de lei, dar beneficiarii locuințelor vor avea apă, canalizare, curent electric, drumuri, trotuare, iluminat public. Mai adăugăm dotările Grădiniței și creșei din Cartierul Meseș, lucrări care costă aproximativ 300 de mii de lei, dar vom avea copii bine îngrijiți în spații moderne și utilate corespunzător. Mai încap în suma cerută drept despăgubiri și cheltuielile cu hrana pentru copiii de la o grădiniță pe un an școlar. Iar exemplele pot continua, pe fiecare domeniu investițional.
Prin urmare, nu ar fi drept ca din creditele angajate pentru investiții sau din banii contribuabililor să fie plătite daune Ministerului Finanțelor, pentru că tot de la ei își primește fărâma de buget și administrația locală.
Proces pentru fapte de acum 10 ani…
Stelian Potroviţă a ocupat timp de 26 de ani funcţia de secretar general al municipiului Zalău și a fost trimis în judecată de către procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. În acelaşi dosar mai apar Dorel Crinel Onaca, inspector în cadrul Serviciului Registru Agricol şi Fond Funciar – Biroul Fond Funciar de la Primăria Zalău, precum şi omul de afaceri Dan Radu, ambii fiind acuzați de complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, în cursul anului 2011, inculpatul Potroviţă Stelian, în calitate de secretar al municipiului, şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu în contextul atribuirii către Dan Radu a unei suprafeţe de teren intravilan, în suprafață de 6.100 mp, ce aparţinea statului român şi care nu făcea parte din rezerva aflată la dispoziţia Comisiei locale de retrocedare. Procurorii spun că, la momentul respectiv, în Zalău existau alte suprafeţe de teren agricol cu care puteau fi satisfăcute integral cererile proprietarului.
Fostul secretar al municipiului ar fi beneficiat de ajutorul celorlalţi doi inculpaţi, „care i-ar fi pus la dispoziţie mai multe înscrisuri (documentaţia topografică) care au stat la baza semnării procesului verbal de punere în posesie”, potrivit anchetatorilor.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză şi solicită restituirea bunului în natură şi restabilirea situaţiei anterioare, prin revenirea acestuia în proprietatea statului şi prin anularea actelor juridice produs al infracţiunii. Dacă repararea pagubei în natură nu mai este posibilă, Ministerul a cerut repararea pagubei prin despăgubiri financiare, mai exact obligarea persoanelor vinovate la plata sumei reprezentând contravaloarea bunului imobil, precum şi acordarea despăgubirilor băneşti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă.