Comitetul ONU privind Drepturile Economice Sociale și Culturale s-a găsit să constate că romii din România sunt descriminați pe scară largă, în special în domeniile de locuire, sănătate, educație și locuri de muncă și spune că România a eșuat în a asigura implementarea și ptotejarea eficientă a drepturilor omului. Iar Amnesty Internațional și Centrul European pentru Drepturile Romilor salută observațiile comite-tului ONU, ca urmare a recentei examinări a rapoartelor perioduce ale României. Cam așa văd forurile internaționale treaba cu romii, de acolo de la distanță.

Câți romi avem în Sălaj și ce facem pentru ei

Referitor la declarațiile comitetului ONU, l-am contactat pe Alin Lăcătuș, consilier al Biroului Județean pentru Romi din cadrul Institiției Prefectului județului Sălaj, să dea dreptate sau nu organizației mondiale. Lăcătuș s-a ferit. Nu știm de ce. Sau ne facem că nu știm. A refuzat să comenteze declarațiile respective, dând de înțeles că el nu este competent să se pronunțe. Ca și cum n-ar fi și el de etnie romă sau nu ar fi responsabil cu problemele romilor în județ.
Prin amabilitatea Oanei Ciobanu, purtătorului de cuvânt al Prefecturii, am primit poziția oficială a reprezentantului guvernului în teritoriu referitor la acuzațiile ce se aduc României privind drepturile romilor. Și am primit și date despre populația de etnie romă din județ.
“În conformitate cu rezultatele recensământului realizat în anul 2011, există 16.522 de cetățeni de etnie romă în Sălaj, ceea ce reprezintă un procent de 6,9 la sută din populația județului”. Acestea sunt cifrele de la recensământ, unde fiecare persoană declară recenzorului etnia căreia îi aparține. Mulți romi s-au declarat maghiari sau chiar români. Din alte surse, sigure de alfel, am aflat că numărul real al romilor din Sălaj se apropie de 24.000.
În răspunsul primit de la Instituția Prefectului se fac câteva precizări care vin să combată declarațiile comitetului ONU. Referitor la educație se spune că pentru incluziunea romilor s-au făcut pași însemnați atât la nivel național, cât și județean. “Pentru atragerea copiilor la școală, guvernul a adoptat o serie de măsuri: alocarea de microbuze școlare pentru transportul elevilor, moderniza-rea infrastructurii școlare, dublarea alocației pentru copiii din familiile defavorizate. De asemenea, elevii de etnie romă beneficiază de locuri speciale în sistemul educațional, pornind de la nivelul gimnazial și terminând cu învățământul superior. Obținerea unei calificări este condiția principală pentru accesul pe piața forței de muncă”. “n ceea ce privește sănătatea, în răspunsul Prefecturii se spune că “Direcția de Sănătate Publică a derulat în comunitățile de romi campanii de informare privind planificarea familială și normele de igienă. Obiectiv vorbind, există încă multe lucruri de făcut pentru a soluționa problemele comunității rome (…) Există proiecte pe fonduri europene cu soluții concrete pentru îmbunătățirea calității vieții romilor. Un pilon important în acest sens este Agenția Națională pentru Romi, precum și specialiști din ministere care au atribuții privind îmbunătățirea situației romilor. Se implementează proiecte europene, se elaborează strategii, măsuri de combatere a discriminării și promovarea egalității de șanse”, se spune în răspunsul Prefecturii.
“Referitor la rapoartele ONU care fac referire la apărarea drepturilor omului, menționăm faptul că din anul 2006 nu s-au înregistrat probleme majore, fapt ce denotă remedierea anumitor neajunsuri și îmbunătățirea comunicării și colaborării interinstituționale”, mai precizează Prefectura.

Romii batjocoresc sau refuză locuințele sociale

Hai să le luăm pe rând acuzațiile care ni le aduce comitetul ONU. În privința locuirii. N-a trecut mult timp de când Primăria Zalău a oferit unor familii de romi locuințe în cartierul Păcii, bloc T1. Romii au băgat caii în apartamente, au smuls parchetul și au făcut cu el foc în mijlocul camerei. Vecinii erau îngroziți, iar primăria a fost nevoită să evacueze familiile de romi. Dacă vizitezi, dintr-un stop_coloana motiv sau altul, blocul C3 din  Dumbrava, locuit în majoritate de romi, ai impresia că pe acolo a trecut taifunul; camere fără uși, ferestre cu pături în loc de sticlă, sobe înnegrind cu fumul lor pereții, grupurile sanitare vraiște. În urmă cu vreo cinci ani, Prefectura Sălaj a obținut fonduri pentru construirea unor locuințe (blocuri) sociale. Primăria a găsit locul în Valea Miții și ar fi asigurat și mijloace de transport. Numai că Robert Vass și alți câțiva lideri ai romilor zălăuani au considerat că este o discriminare amplasarea locuințelor în Valea Miții și, îngâmfați, au refuzat oferta Prefecturii.

Un elev de etnie romă dintr-o sută termină școala

Cât despre educație, Instituția Prefectului în colaborare cu ISJ Sălaj și cu Asociația Sanse Egale Zalău au evaluat un număr de 20 de școli din Sălaj ce au avut un procent ridicat de școlari și preșcolari de etnie romă. Rezultatele studiului au scor la iveală că aproximativ 30 la sută din elevii de etnie romă din ciclul gimnazial au absentat de la scoală și doar cinci la sută dintre eiau urmat învățământul liceal. Mai mult, doar unu la sută a treminat liceul. Cauzele sunt multiple. Unul este dezinteresul părinților față de educația copilului, acești părinți având și ei un nivel foarte scăzut de școlarizare. Apoi situația financiară precară, căsătoriile timpurii, sau exploatarea copiilor din punct de vedere economic (cerșitul). Cu toată “oferta specială” a autorităților pentru romi, în virtutea programelor de discriminare pozitivă (facilități aparte doar pentru romi – n.r.), aceștia nu reușesc să se integreze.

Văzut-ați rom să se înghesuie la muncă?

Cât despre oferta de muncă, ea este la ‘îndemâna romilor la fel ca pentru oricare altul. Numai cei mai mulți romi refuză pur și simplu să lucreze. Preferă să fure, să cerșească, să înșele. Să vină un domn din comitetul ONU să cheme o cerșetoare zdravănă și plină de viață la un job. Va vedea cu câtă ură va fi refuzat. Apoi să scrie despre discriminare.
Despre sănătate, numai de bine. Și romii se bucură de aceleași spitale, policlinici, dispensare ca și ceilalți cetățeni ai țării. Ba mai sunt și favorizați. Tragedia pentru ei este că trebuie să se supună legislației asigurărilor în vigoare. Romii ar vrea totul pe gratis. Și apoi, marea majoritate a campaniilor de prevenire a bolilor, în Sălaj și în țară, se fac în comunitățile de romi. Acolo-s focarele de infecție.

Ecce romii!

Oare știu cei din comitetul ONU care ne acuză de discriminare că locuitorii satelor Voivodeni, Lupoaia, Buciumi, Surduc, și în încă multe alte așezări sălăjene localnicii își lasă terenul pustiu pentru că romii le prăduiesc recoltele? Știu cei de la Centrul European pentru Drepturile Romilor că la Pustă Vale, la Mal, la Jibou, pădurile cetățenilor și ale statului sunt rase de către comunitățile de romi, că în Creaca, în Prodănești, în Borza, romii din Lupoaia sparg casele sătenilor singuri și neajutorați? Știu cele două organizații că romii din Jibou s-au constituit într-o rețea de cămătărie și jefuiau financiar atât cetățeni de etnie romă, cât și români și maghiari?
Nu ne grăbim să tragem concluzii, dar impresia noastră este că nici Comitetul ONU, nici Centrul European pentru Drepturile Romilor nu cunosc realitatea din România referitoare la romi. Abia când aceștia ajung prin capitalele europene și fac ce fac, străinii dau vina pe noi pentru că nu reușim să-i integrăm. Sau cel puțin își dau seama că integrarea lor în societate e un fel de apă de ploaie. Pentru că pe rom și dacă vrei să-l integrezi cu forța – ceea ce, Doamne ferește, nu-i voie, pentru că principiile de-mocratice exclud în mod firesc coerciția – nu vei reuși. Sau, cum spun românii în popor, pe rom și de l-ai scălda în lapte dulce, tot rom rămâne.

 

Post Views: 75