Ce au luat urmașii grofilor din Salaj

Au fost zeci de cazuri de retrocedari de terenuri sau imobile din județul Salaj, pe care urmașii grofilor unguri și le-au primit în instanța. Multe înca se judeca, alte cauze au fost pierdute. Printre toate acestea, au fost și cazuri impresionante prezentate inclusiv de presa naționala. Un subiect interesant a fost dezbatut în cotidianul România Libera, care arata harta marilor retrocedari, județul Salaj figurând cu sate întregi vizate de cereri de retrocedare.

Urmașii lui Urany au cerut averea din Gâlgau pe care baronul ungur a pierdut-o la poker

Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri a fost la Gâlgau, unde, urmașii baronului Urany, care traiesc în Ungaria, își cer înapoi proprietațile, adica fabrica de spirt, castelul, o moara, 8 hectare de teren agricol și câteva hectare de padure.
Comisia locala a respins cu ani în urma cererea urmașilor lui Urany. „Baronul Urany și-a pierdut averea la poker. Avem acte prin care Tribunalul Regal constata juridic ca nobilul și-a jucat domeniul la carți”, spun edilii din Gâlgau. Mai mult, adauga edilii, baronul a fost declarat tradator de țara în 1945, sub acuzația de colaborare cu Germania hitlerista.

Urmașii lui Simon au cerut tot satul Rus, domenii pe care baronul le vânduse odata

Un alt caz este la Rus, unde Simon Bella revendica tot satul. Domeniul Simon înseamna 300 hectare de pașune, 100 hectare de padure, o moara, cladiri, grajduri. Comisia locala a respins și în cazul sau solicitarea. Motivul a fost ca „nobilul Simon a vândut tot în 1948, înainte de naționalizare”. „Când au venit comuniștii, acesta s-a speriat și a dat tot. A obținut o suma buna și a plecat afara”, declara în trecut pentru România Libera primarul din Rus. Mai mult, acesta a afirmat ca urmașul baronului nu avea dreptul legal sa înainteze o notificare, pentru ca nu este cetațean român, ci cetațean german.
Au fost însa și cazuri cu câștig de cauza. Varul lui Simon Bella, Simon Lajos, a introdus o cerere de revendicare în localitatea Poiana Blenchii, județul Salaj. A cerut 400 hectare padure și 50 hectare de teren arabil. Le-a primit, deși primarul s-a opus, motivând ca cel care a cerut revendicarile a falsificat actele.

Imobile importante retrocedate

Dintre obiectivele care au fost retrocedate pâna acum amintim Castelul Wesselenyi din Jibou, fosta Casa orașeneasca de cultura din Zalau, Palatul Copiilor din Zalau, Primaria și biblioteca din Poiana Blenchii, Centrul de recuperare neuropsihiatrica Jibou, fosta Secție de boli venerice a Spitalului Județean și înca alte imobile pentru care au fost propuse despagubiri banești. De la Comisia județeana de fond funciar aflam ca au fost depuse cereri de despagubire sau de restituiri pentru 25 de imobile.

Wesselenyi – cel mai spectaculos caz

De departe, în Salaj cele mai multe terenuri agricole și paduri au fost revendicate de urmașii grofilor Wesselenyi, Teleki Banffi, Beldi, Simon Ludovic, Czell etc.Cea mai spectaculoasa retrocedare s-a facut catre Eva Ianicicau, o nepoata a grofului stop_coloanaWesselenyi, stabilita în prezent în Satu Mare, care a primit în natura castelul Wesselenyi de la Jibou.
Imobilul este cel mai mare castel din Transilvania, se afla pe lista monumentelor istorice și a fost evaluat la 1,5 milioane de euro. Nepoata grofului a mai primit de la statul român în jur de 1.200 de hectare de padure în zona Someș Odorhei și Șoimus, pe care s-a grabit sa o vânda unor firme straine cu sediul în Baia Mare.
Alți trei nepoți ai lui Wessrlenyi, Banffi Toma, Banffi Adalbert și Bojte Cristina, au primit 522 de hectare de padure în teritoriul administrativ al comunei Mirșid. Cei trei mostenitori au mai cerut și o parte din cladirea școlii și cladirea primariei. Primarul Calin Bereschi spune ca instanța a respins cererea, în schimb au primit despagubiri pentru caminul cultural din centrul de comuna. Toata suprafața a fost vânduta imediat dupa punerea în posesie. Tot cei trei moștenitori ai grofului Wesselenyi au revendicat și castelul de vânatoare de la Gârgeiu, care nu mai exista demult. În schimb, au reușit sa obțina 80 de hectare de teren agricol și 36 de hectare de padure. Potrivit surselor din primarie, terenurile au fost vândute imediat dupa retrocedare.

S-au cerut multe

În 2005, în doar câteva luni au fost depuse 2.573 de cereri pentru retrocedarea unor suprafețe de peste 4.320 ha teren agricol și aproape 9.200 ha teren cu vegetație forestiera.
Cele mai multe din cereri (667) au fost la Zalau, 310 cereri au fost la Plopiș și, în continuarea localitaților cu cele mai multe cereri depuse sunt Cristolț și Hereclean.
Potrivit evidențelor comisiei județene de fond funciar din 2005, un an scandalos, cu mii de cereri de retrocedare, se mai revendicau și imobilele din Zalau pe str. Crinului nr. 1/A și 1/B în care își desfașura activitatea Inspectoratul pentru Situații de Urgența; sala de sport, atelierele, salile de clasa și curtea Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu” din Șimleu Silvaniei; sediul Clubului elevilor din Șimleu Silvaniei; cladirea secției de psihiatrie a Spitalului orașenesc Șimleu Silvaniei; gradinița cu program prelungit din Crasna; internatul Grupului Școlar Industrial din Crasna; gradinița și scoala primara din Crișeni; cladirea care gazduiește postul de poliție și dispensarul uman din Dragu; gradinița din Ip; punctul sanitar din Șumal, comuna Marca.

La Zalau s-au dat despagubiri în bani

În locul imobilelor demolate care se aflau pe amplasamentul pe care se afla astazi Parcul Central, gradinița „Speranța”, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai”, Casa Armatei, Tribunalul Salaj sau Școala Generala „Gheorghe Lazar”, cei care și-au revendicat drepturile, prezentând întreaga documentație ceruta de lege, au primit despagubiri în bani sau titluri.