CCR, a cincea amânare pe legea pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 11 februarie 2026, o nouă amânare în dosarul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, stabilind un nou termen pentru data de 18 februarie.
Este a cincea oară când judecătorii constituționali amână o decizie pe acest proiect esențial, punând în pericol fonduri europene de peste 230 de milioane de euro din PNRR.
Ședința de miercuri a început sub semnul incertitudinii, după ce în spațiul public au apărut informații conform cărora unul dintre judecători, Gheorghe Stan, ar fi intrat în concediu paternal pentru o perioadă de 10 zile. Deși prezența sa a fost confirmată ulterior la sediul Curții, situația a accentuat tensiunile privind lipsa de cvorum care a blocat deliberările în repetate rânduri la finalul anului trecut.
Conform regulamentului, pentru ca decizia să fie validă, este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbaterile inițiale. Orice absență, fie ea și motivată prin concediu, duce automat la imposibilitatea pronunțării unei sentințe.
În paralel cu mișcările din interiorul CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a lansat o nouă ofensivă juridică. Chiar în ajunul ședinței, pe 10 februarie, Instanța Supremă a solicitat oficial CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Lia Savonea argumentează că noua lege creează un tratament discriminatoriu pentru magistrați față de alte categorii profesionale, reduce veniturile viitorilor pensionari sub pragul de contributivitate (conform unei expertize contabile depuse anterior) şi afectează independența justiției prin instabilitate financiară.
Această solicitare de sesizare a CJUE este văzută de critici drept o strategie de tergiversare pe termen lung, deoarece un proces la nivel european ar putea suspenda decizia CCR pentru luni sau chiar ani de zile.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat recent, printr-o scrisoare oficială, că neîndeplinirea jalonului privind pensiile speciale va costa România 231 de milioane de euro. În replică, Lia Savonea a catalogat intervenția Guvernului drept o „ingerință incompatibilă cu separația puterilor în stat”, subliniind că „justiția nu se supune presiunilor politice”.
În timp ce magistrații cer protejarea statutului lor, presiunea publică crește, având în vedere că amânările repetate lasă sistemul de pensii într-o zonă gri, între regulile vechi și o reformă care pare imposibil de adoptat.
Următorul episod al acestei dispute juridice va avea loc miercuri, 18 februarie.
