Cât va pierde un profesor la salariu! Salariul unui debutant în mediu rural depășește 5000 de lei

Deși începerea școlii ar trebui să fie un moment festiv atât pentru copii, cât și pentru dascăli, anul acesta prima zi de școală a fost umbrită de protestele din educație, majoritatea profesorilor luând poziție față de măsurile luate de cabinetul Bolojan la adresa domeniului.

Iar asta pentru că pierderile salariale ale acestora, în medie, se înscriu în marja de 10-20% din veniturile pe care aceștia le aveau, după cum a arătat președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, practic cel mai mare sindicat din domeniu, pentru Ziare.com.

O diminuare a veniturilor cu 20% reprezintă mult pentru un profesor debutant, dar nu numai

Pentru a înțelege însă ce înseamnă acest lucru, trebuie spus că, așa cum au arătat cei de la Asociația Dascăli Emeriți pentru Ziare.com, salariul unui debutant începe de la 4600 de lei, iar dacă este în mediul rural chiar de peste 5000, dar, atrag aceștia atenția, vorbim despre un profesor cu studii superioare.

Astfel, pe acest exemplu, banii pe care îi pierde un profesor debutant cu studii superioare nu sunt deloc de neglijat, fiind vorba despre 920 de lei.

De asemenea, pe un alt exemplu oferit tot de cei de la Asociația Dascăli Emeriți, salariul pentru un profesor cu vechime între 15 și 20 de ani, gradul I, este în jur de 7500 de lei net, ceea ce înseamnă o pierdere de 1500 de lei.

Iar aceste exemple trebuie puse în contextul în care, așa cum a arătat fostul ministru al Educației Mircea Miclea pentru EduPedu, prin tăierile operate de cabinetul Bolojan pe mâna ministrului de resort Daniel David „s-a obținut un câștig financiar de 0,02% din PIB economie, în schimbul unor costuri uriașe din punct de vedere socio-emoțional, al creșterii inegalităților și al neîncrederii”.

Pe de altă parte însă, scăderea veniturilor este numai unul dintre efectele măsurilor impuse de Daniel David, după cum a arătat pentru Ziare.com Maria Stoinea, dirigintă în cadrul unității de învățământ Petre Ghelmez din Capitală.

„Mama mea, care predă română-franceză la țară, pentru a nu intra în restrângere de activitate a trebuit să ia automat patru ore de fizică, deși nu este profesor de specialitate”, a arătat aceasta pentru Ziare.com.

Plata cu ora a scăzut la jumătate, iar mii de profesori suplinitori au ieșit din sistem

Pe de altă parte, Simion Hăncescu atrage atenția asupra faptului că mare parte din problemă este reprezentată de diminuarea plății cu ora, practic modalitatea prin care profesorii își completau veniturile.

„Să nu uităm că un profesor care avea 16 sau 18 ore (normă, n.r.), mai avea și la plata cu ora, iar norma mărindu-se la 20 de ore, automat acele ore dispar. Las la o parte că și tariful orar la plata cu ora a scăzut dramatic, de exemplu dacă până acum era 100 de lei, dau o cifră, ca să aveți idee, acum este 45 de lei. Deci a scăzut plata cu ora la jumătate”, explică acesta.

Totodată, acesta mai arată faptul că profesorii nu știu exact cum s-au completat cele 20 de ore, dar există informații că ar fi vorba despre „ore-mozaic”, practic din alte specialități decât din cele de bază, ceea ce, adaugă Simion Hăncescu, este extrem de grav și înseamnă că „asta nu mai e educație”.

Pe de altă parte, mai arată acesta, au plecat efectiv din învățământ mii de profesori suplinitori calificați, ceea ce, continuă acesta, iarăși nu este în regulă. Practic, spune liderul sindical, oameni care s-au școlit și pentru care statul român a cheltuit niște bani, dar pe care acesta îi pierde odată cu investiția făcută în ei.

„S-a mărit norma didactică la 20 de ore, practic cu 4 ore, iar pe aceste ore, care erau la plata cu ora, erau foarte mulți suplinitori, oameni cu pregătire temeinică. 15.000 de posturi, cu aproximație, au dispărut. Noi estimăm că în jur de 10.000 de profesori suplinitori au plecat din sistem”, mai spune Simion Hăncescu.

S-a ajuns la clase-mamut, în condițiile în care unii copii au cerințe educaționale speciale

Totodată, acesta mai explică faptul că într-o țară normală, în condiții de austeritate, sunt două domenii care sunt protejate, educația și sănătatea.

Cu toate acestea, remarcă liderul sindical, sănătatea nu are această problemă, fiind ocolită de măsurile de austeritate.

„În aceste condiții, cei care plătesc sunt profesorii, ceea ce nu este în regulă. Și au suferit și elevii, atenție. Am ajuns la clase-mamut, ne-am luptat ani întregi să aducem clasele la normal, erau 24-26 de elevi la primar, gimnazial, acum am ajuns iarăși la clase cu 36 de elevi la liceu, 31-32 de elevi la clasa zero etc. Imaginați-vă ce stres este pentru acel învățător să stea cu copilașii de 6 ani și să-i învețe să scrie”, continuă Simion Hăncescu.

De asemenea, acesta nu uită să adauge și faptul că în unele dintre aceste clase sunt, din păcate, copii „cu probleme”, cu cerințe educaționale speciale (CES), care ar avea nevoie de profesori de sprijin, ori asemenea profesori nu sunt.

Liderul celui mai mare sindicat din învățământ nu exclude greva generală

Întrebat de asemenea ce vor face profesorii dacă dialogul cu autoritățile va eșua, președintele FSLI a explicat pentru Ziare.com că membrii sindicatului se vor întâlni în forul de conducere și vor consulta oamenii, dar cu certitudine protestele vor continua și sigur vor fi proteste de stradă.

De asemenea, acesta nu exclude nici varianta de a se ajunge la o grevă generală.

„Dacă oamenii vor opta pentru această formă de protest, trebuie luată în calcul greva generală, care va fi forma supremă a luptei sindicale, cu consecințele pe care le știți: școli închise, elevi afectați, profesori afectați la venituri etc.”, dă asigurări Simion Hăncescu.

Totodată, în contextul în care magistrații refuză cu obstinație să împartă costul austerității cu restul societății, liderul sindical spune că în cazul acestora nu se va întâmpla nimic, în vreme ce cu administrația locală încă se fac calcule, iar la profesori s-a tăiat „cu toporul, cu barda, din prima, pentru că s-a putut”, ceea ce, adaugă acesta, nu este în regulă.

Acesta concluzionează explicând faptul că efortul pe care îl fac profesorii este extrem de mare, dar guvernanții nu văd lucrul acesta.

Sursa ziare.com