Mai nou, ne-am obişnuit să nu trecă o săptămână fără să nu avem un primar cu bubiţe-n cap cercetat penal, fie de procurori parchetelor sau de cei ai DNA sau ANI. Numai în actuala legislatură, 20 la sută dintre primari au avut de-a face cu justiţia, acuzaţi la unison de corupţie. Să nu mai vorbim că şi în celelalte legislaturi, aleşii noştri din Sălaj, ce-i drept nu atât de mulţi, au răspuns întrebărilor procurorilor, unii dintre ai ajungând, vorba ex-primarului Mazăre, prin “beciul domnesc”. Dacă 20 la sută dintre edili sunt cercetaţi, acuzaţi sau condamnaţi pentru acte de corupţie, înseamnă că suntem o societate bolnavă de corupţie. Spun asta pentru că ei sunt aleşii noştri şi i-am selectat să ne păstorească crezând că sunt cei mai curaţi. Bineînţeles că ne-am înşelat. Unii le caută circumstanţe atenuante, că legile sunt stufoase şi interpretabile. Aiurea. Nu ştia primarul X că primind 240 de milioane de lei pentru a încheia contract cu o firmă săvârşeşte infracţiunea de luare de mită? Nu ştia primarul Y stop_coloana că pentru 1.000 de lei luaţi de la o firmă care n-a efectuat lucrări, dar a încasat bani pentru ele prin semnătura lui, îşi fură consătenii? Adică alegătorii şi statul român, adică pe noi. Cert este că mulţi primari râvnesc la fotoliul de prim edil pentru a se căpătui şi mai puţin pentru a rezolva problemele comunităţii. Mi-l amintesc în acest context pe profesorul Iuliu Suciu, care a fost primul primar al Zalăului după revoluţie. N-ar fi vrut să fie, dar l-a vrut comunitatea pentru integritatea sa. Trei luni cât a stat pe scaunul de prim edil n-a acceptat un leuţ pentru activitatea sa de primar. Apoi, s-a retras cu fruntea sus. Tare aş vrea să văd un primar din ziua de azi care s-ar ocupa trei luni de treburile obştii fără nici o simbrie.