Cat de competitivă e industria Sălajului pe piaţa externă

Industria exportatoare a judeţului nostru se bazează pe fabricarea mobilei şi prelucrarea metalelor comune, potrivit Strategiei de competivitate economică pe perioada 2014 – 2020, publicată de Ministerul Economiei pe site-ul propriu în vederea dezbaterii publice. Pe de altă parte, industria lemnului şi mobilei se află printre primele trei sectoare cu potenţial de specializare, având un rol economic important cu influenţă asupra ocupării forţei de muncă, se arată în strategie. Industria exportatoare a judeţului nostru se mai compune din fabrici care prelucrează metale comune şi articole din acestea, se mai arată în Strategia de competivitată elaborată de Ministerul Economiei.
Principala fabrică de mobilă din Sălaj este Simex Grup din Şimleu Silvaniei, care fabrică mobilier de lux, din lemn masiv sculptat. Aceasta se află acum în căutare unei noi pieţe externe de desfacere, în condiţiile în care a fost nevoită să reducă drastic exporturile către Rusia şi să le stopeze pe cele către Ucraina.
Strategia ministerului Economiei include o hartă a competivităţii industriei, pe judeţe, clasificate cu un indice IPC (indice de potenţial competitiv), calculat în funcţie de PIB-ul judeţean pe cap de locuitor şi raportul dintre exporturi şi populaţia ocupată. La nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor IPC, pe primul loc se situează judeţul Argeş, cu o valoare a indicelui de 0,78, faţă de o medie pe ţară de 0,31, care reflectă un volum mare al exporturilor totale (al doilea pe ţară), cel mai mare raport dintre exporturi şi populaţia ocupată (10.925 euro/angajat) şi cea mai mare pondere a exporturilor de tehnologie medie-înaltă (20,3 la sută din totalul pe ţară şi 24 la sută din totalul pe judeţ). Pe locul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situează municipiul Bucureşti, având cele mai mari valori ale exportului, dar şi cea mai numeroasă populaţie ocupată. Judeţul Timiş ocupă locul 3, cu cele mai mari exporturi de înaltă tehnologie.
stop_coloana Sălajul are un indice de potenţial competitiv de 0,2, mai mic decât media pe ţară, şi se înscrie la acelaşi nivel cu judeţele Bihor, Maramureş şi Alba.

Suntem judeţ cu performanţe slabe şi cu risc potenţial la nivel social

Ca şi pondere în cifra naţională privind exporturile realizate, cele mai mari fabrici exportatoare sunt concentrate în şapte judeţe localizate în principal în vestul şi centrul ţării (Argeş 10 la sută, Timiş 9 la sută, Arad 5 la sută, Constanţa 5 la sută, Bihor 4 la sută, Braşov 4 la sută, Sibiu 4 la sută), care împreună cu Bucureşti (17 la sută) realizează 60 al sută din exporturile României.
Sălajul se află printre cele 29 de judeţe, din totalul de 42, care nu depăşesc pragul de 1 la sută din totalul exporturilor pe ţară.
Judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Tulcea şi Vrancea nu au exporturi de tehnologie înaltă. “Pe de altă parte, absenţa participării în reţelele internaţionale de producţie şi comerţ are efect imediat asupra sănătăţii economiei locale. Judeţe precum Bistriţa Năsăud, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Hunedoara, Olt, Sălaj, Tulcea, Vâlcea, se confruntă un risc potenţial la nivel social care rezultă din prezenţa unor companii cu un număr mare de salariaţi, dar cu performanţe economice relativ slabe”, mai conclu-zionează specialiştii care au realizat Strategia de competivitate.
Un rol important în concentrarea investitorilor în industria exportatoare îl are infrastrutura rutieră.
Cifrele din ultimul buletin statistic la nivel de judeţ remis de Direcţia Judeţeană de Statistică arată că industria din Sălaj a exportat în primele patru luni ale anului, lunar, bunuri cu o valoare cuprinsă între 38 de milioane de euro şi 58 de milioane de euro.