La achizitia unor sume mai mari, clientul poate face economii la bugetul familiei.
Ieri, la casele de schimb valutar din Zalau, cursul pentru euro oscila intre 4,3 si 4,32 de lei, la vanzare, in timp ce pe bancile vindeau moneda europeana cu 4,35 si 4,375 de lei. La cumparare, cursul variaza intre 4,235-4,28 de lei, la casele de schimb, respectiv 4,22-4,26, la institutiile bancare. Un chirias care avea de platit catre proprietarul unei garsoniere 100 de euro, scotea din buzunar, spre finele anului trecut, intre 360 si 380 de lei. In conditiile in care un euro a ajuns sa depaseasca 4,3 lei, salajeanul are de achitat in plus minim 50 de lei.
Diferenta este mai usturatoare, in cazul ratelor la creditele imobiliare. O familie care se imprumutase in banca pentru a-si achizitiona o locuinta si pentru care institutia calculase o rata de 220 de euro, platea, in toamna anului 2007, 792 de lei. In prezent, aceeasi familie aloca din bugetul propriu 946 de lei, daca ia valuta de la casele de schimb, si circa 960 de lei, daca opteaza pentru banca. Diferenta, desi nu foarte mare, conteaza daca luam in calcul faptul ca, rambursarea unui credit imobiliar se poate intinde si pe 30 de ani.
Pentru sume mari, atat bancile, cat si casele de schimb valutar sunt dispuse sa ofere un curs mai avantajos pentru client. Chiar si in aceste conditii, institutiile bancare ies in castig. Nu de alta, dar acestea au posibilitatea de a cumpara ori de a vinde euro pe piata interbancara, acolo inde cotatiile tranzactiei sunt semnificativ mai avantajoase.