Casa Cantăreţului, veche de 150 de ani, a devenit o piesă ”cu greutate” a Muzeului tradiţiilor de la Iaz

După mai bine de un an de muncă şi sacrificii, Asociaţia Alexandra Etno-Iaz va inaugura sâmbătă, 31 octombrie, noua investiţie din cadrul Muzeului tradiţiilor din Iaz, comuna Plopiş. Este vorba de „Casa Cântăreţului”, o casă slovacă veche de peste 150 de ani. 

Casa adusă în Muzeul din Iaz este construită în stil tradiţional slovac, cu acoperiş din paie. Familia Bode a reuşti să refacă acoperişul casei, care este unul unicat în această zonă. Povestea casei datează din anul 1860. Comunitatea de slovaci din Halmăşd a ridicat-o cu funcţiunea de casă de locuit. A fost mutată la începutul secolului XX în Plopiş. 20 de ani mai târziu, în 1927, un fost prizonier slovac din armata rusească a strămutat casa la Făgetu. Aici a început să se degradeze. Salvarea a venit însă de la familia Bodea, care o va pune în circuitul turistic de la Iaz.
Treptat, judeţul Sălaj se va putea lăuda cu un muzeu al satului în aer liber, care să se asemene cu renumitul muzeu al satului din Sibiu. Muzeul ţărănesc de la Iaz al Ligiei Bodea are gânduri mari pentru reînvierea atmosferei satului tradiţional sălăjean. Familia Bodea şi-a propus ca, în următorii ani, actualul muzeu să poată concura de la egal la egal cu Muzeul Astra din Sibiu, mai ales că judeţul nostru nu a avut până acum un astfel de muzeu. stop_coloana

Începuturile Muzeului din Iaz

Pentru Muzeul tradiţiilor din Iaz, totul a început acum 10 ani, când Ligia Bodea avea 12 ani şi, din dragoste faţă de bunica ei, a hotărât să organizeze în casa acesteia un muzeu tradiţional. A început să caute prin poduri şi să adune de la persoanele vârstnice obiecte tradiţionale. Nu s-a limitat doar la a colecţiona pe plan local. Ligia a reuşit să adune inclusiv ceramică bihoreană sau chiar ungurească. În prezent, în casa bunicii, casă tradiţională românească, pot fi admirate mii de obiecte tradiţionale şi costume populare.
Al doilea pas făcut de familia Bodea după valorificarea casei bunicii a fost să organizeze în stil tradiţional o nouă casă. Aceasta este locuibilă, iar turiştii pot retrăi în interiorul ei atmosfera secolului XIX. Până a ajunge în casă trebuie străbătută o curte împrejmuită de un gard împletit din nuiele. La intrare te întâmţină o veche poartă din lemn cu arhitectură românească de secol XIX. Scările din lemn care se găsesc la intrarea în casă sunt un alt element specific al arhitecturi tradiţionale. Prispa casei este împodobită cu obiecte de ceramică din secolul trecut. De aici se face accesul în încăperile casei. Între cele două ferestre realizate din lemn se află un Cristos răstignit, învelit cu un ştergar cu motive florale româneşti din zona Iaz. Aceeaşi tehnică a ştergarelor este dispusă şi în jurul icoanelor care împodobesc interiorul. În incintă se găsesc două paturi, mărginite de cuferele de zestre. Încălzirea locuinţei se face cu lemne, într-o sobă de teracotă, iar iluminatul este asigurat de un lămpaş ce stă de veghe în mijlocul încăperii. Proiectul a fost finanţat şi cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă Zalău. “Proiectele Ligiei şi ale familiei Bodea se pliază perfect pe dorinţele Centrului de Cultură de a scoate la lumină impresionanta cultură sălăjeană”, ne spune etnograful sălăjean Camelia Burghele.

Mâncarea tradiţională, drumul pâinii si fierăria

Un alt proiect de viitor este amenajarea „drumului pâinii”. Turiştii care vor poposi la Iaz în perioada recoltei vor putea asista la treieratul grânelor. După seceriş, turistul va fi dus la moara din sat, unde grâul va fi transformat ‘n făină. Acest proces se va termina la cuptorul bătrânesc de care dispune muzeul. Aici, turistul va asista la coacerea pâinii aşa cum se dăcea de demult de tot.
Pe lângă procedeele vechi de coacere a pâinii, se urmăreşte amenajarea unei fierării. În fierărie, cei care aleg o vacanţă la Iaz vor putea să înţeleagă practic cum se concepeau potcoavele de cai sau alte unelte agricole utile în gospodăria ţărănească.
Tot în acest proiect este cuprinsă şi ideea amenajării unei bucătării de vară, unde se retrăgeau bătrânii.
La Iaz nu este uitat nici aspectul culinar. În cuptorul care se găseşte în incincta muzeului sau pe o sobă cu plită, Ligia le pregăteşte turiştilor mâncare tradiţională. De la sarmale cu păsat şi prune uscate la miere de prune sau groştior de bivoliţă, pot fi gustate în frumosul muzeu de la Iaz.

Familia Bodea cere sălăjenilor să nu abandoneze comorile tradiţiei

Familia Bodea speră că va reuşi să salveze cât mai multe case vechi. De aceea, prin intermediul Asociaţiei Alexandra Etno-Iaz, familia Bodea invită toţi sălăjenii care dispun de resurse financiare sau care deţin o casă tradiţională să nu o lase în paragină şi să contribuie la formarea unui muzeu al culturii sălăjene în aer liber. “Facem apel la toţi sălăjenii care dispun de fonduri să ne sprijine în demersul pe care-l facem. Cerem astfel şi sprijinul Episcopiei Sălajului, dacă ne poate pune la dispoziţie o biserică veche, ca peisajul rural sălăjean să fie integrat perfect în acest muzeu al satului”, ne-a spus Alexandru Bodea.
Cei care doresc să viziteze Muzeul din Iaz, dar şi cei care doresc să se implice în acest proiect îl pot contacta pe domnul Bodea la numărul de telefon 0761.321.703.

Pictura Ligiei Bodea a fost admirată şi la Palatul Parlamentului

Trebuie să spunem despre Ligia Bodea că este “comoara” satului Iaz, aşa cum o descria şi etnograful Camelia Burghele. “Este o mare şansă pentru judeţul nostru că Ligia Bodea a ales să se nască la Iaz”, apreciază etnograful sălăjean. Ligia este studentă la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, însă mirajul Clujului nu a cuprins-o şi pe ea. “Nu vreau să rămân la Cluj. Visul meu este să continui ce am început pe când aveam 12 ani. Vreau să îmbin utilul cu plăcutul. Adică, kinetoterapia cu dragostea faţă de etnografie”, ne-a declarat tânăra sălăjeancă.
Printre altele, Ligia s-a afirmat şi ca pictor pe sticlă. A organizat cinci ediţii de pictat icoane pe sticlă la Iaz şi a expus icoane din colecţia personală inclusiv la Palatul Parlamentului. “Tradiţia sălăjeană este deosebită. Sper ca pe viitor să dezvolt cât mai mult aceast tip de turism şi să pun în valoare cât mai mult frumuseţea locurilor de la Iaz”, ne-a spus Ligia.