Cartoful este unul dintre cele mai consumate alimente la nivel mondial, fiind nelipsit de pe mesele românilor. Reprezintă a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu și porumb. Cartofii sunt cele mai populare legume din lume, fiind cultivați în peste 120 de țări și consumați zilnic de peste 1 miliard de oameni. Originar din America de Sud, cartoful și-a dobândit popularitatea treptat în lumea modernă, unde a pătruns cu aproape 250 de ani în urmă. În prezent, cartoful numără peste 400 de specii. Cele mai cunoscute soiuri sunt cartofii albi, cartofii roșii și cartofii dulci.
Tuberculii de cartofi conțin în cea mai mare parte amidon, o susbstanță complexă, care are la bază molecule de glucoză. Astfel, prin gătire și ingerare, amidonul este descompus și absorbit în organism sub formă de glucoză. Ca și compoziție, mai toate speciile de cartofi sunt similare.Totuși, cartoful roșu este de preferat deoarece amidonul conținut de acesta este mai rezistent la prepararea termică, iar eliberarea glucozei în tubul digestiv se face mai lent.
Modul de preparare al cartofilor este cel care face diferența între o mâncare sănătoasă și una nesănătoasă. Altfel spus, prin modul de gătire, aceste legume se pot transforma din alimente sănătoase în feluri de mâncare dăunătoare sănătății, pierzând multe din substanțele hrănitoare. Fierberea este cel mai bun mod de preparare și gătire a cartofului, deoarece prin prăjire se emană substanțe toxice, rezultate din încălzirea uleiului la temperaturi înalte. Cel mai cunoscut mod de consum este însă cel prin prăjire, cartofii prăjiți fiind îndrăgiți deopotrivă atât de copii, cât și de adulți.
Pe lângă faptul că este foarte economic, cartoful are multe proprietăți medicinale. Tuberculul de cartof este un cunoscut remediu digestiv, fiind de ajutor în cazul ulcerului gastric, duodenal și acidității. Se spală cartoful, se dă pe răzătoare și se pune într-o strecurătoare pentru a colecta sucul rezultat. Din acest suc se bea o jumătate de ceașcă, de 3 ori pe zi. De asemenea, sucul proaspăt de cartofi este un remediu excelent și în cazul afecțiunilor ficatului și ale vezicii biliare.
Cartoful conține toate vitaminele și mineralele necesare unei bune funcțonări a organismului, mai puțin vitamina A. Tuberculul de cartof abundă în vitamina C, dar, cum nu-l consumăm în stare crudă, această vitamină se pierde în mare parte prin gătire. Totuși, un cartof asigură 20% din necesarul zilnic de vitamina C, un lucru foarte benefic pentru inimă și sistemul imunitar. O altă vitamină importantă conținută de cartof este vitamina K, ce are acțiune antihemoragică și antianemică. De asemenea, cartoful este în topul alimentelor ce au un conținut ridicat de potasiu, fier și cupru. Conțin, pe lângă numeroasele vitamine și minerale, fibre solubile și insolubile care ajută la reglarea digestiei și la menținerea unui nivel scăzut de colesterol. Se mai știe, de asemenea, că nutrienții din cartof au un puternic rol antiinflamator, această legumă fiind indicată în boli precum astmul, osteoartrita sau artrita reumatoidă. Fierul, fosforul, calciul, magneziul și zincul din cartofi contribuie la construirea și menținerea structurii osoase. Este eficient în tratarea arsurilor, degerăturilor, ulcerațiilor pielii și edemelor pleoapelor. Împachetările cu cartofi acționează asupra durerilor musculare și articulare.
În uzul extern, folosim cartoful crud, răzuit, sub formă de comprese și măști faciale. Acesta se utilizează pentru tratarea rănilor, a pielii iritate, a arsurilor, dar și sub formă de măști cosmetice pentru tenul gras sau pentru tenul uscat. Pentru tenul gras, se amestecă un cartof răzuit cu zeama de la o lămâie, se adaugă două lingurițe de miere, se întinde pe față și se lasă să acționeze preț de 10 minute. Se clătește apoi cu apă rece din abundență. Pentru tenul uscat, se amestecă un cartof fiert pasat cu două linguri de lapte și un gălbenuș de ou crud. Compoziția se întinde uniform pe față, se lasă 10 minute să acționeze, apoi se clătește cu apă călduță.
Condițiile de păstrare a cartofilor trebuie respectate cu atenție, pentru a încetini procesul natural de descompunere a amidonului. Este important ca zona de păstrare să fie întunecată, bine aerisită și la temperatura ideală de 4 grade. Cartofii nu trebuie păstrați în frigider. Temperaturile reci transformă amidonul cartofilor în zahăr, alterându-le gustul.