E vremea plantatului cartofilor. Cultivatorii sunt atenţionaţi să achiziţioneze cartofi de sămanţă numai de la producători autorizaţi, cu sămanţă insoţită de certificatul de sănătate. Altfel riscă să compromită cultura, aruncand bani pe apa sambetei.
Sămanţa, şi scumpă şi incertă
Pe piaţa agroalimentară a Zalăului dar şi in unele unităţi cu profil agricol au apărut cartofii de sămanţă. Un kilogram de cartofi de sămanţă costă 30-35 de lei, depinde de soi. Deşi infiinţarea şi intreţinerea unui hectar cu cultură de cartofi se ridică la 25 mii de lei, sămanţa nu beneficiază de nici un sprijin financiar de la stat. Preţul seminţei face ca mulţi dintre cultivatori să nu o mai cumpere, alegand să-şi producă propriul material săditor, chiar dacă acesta in timp degenerează. O nouă boală inrăutăţeşte situaţia şi aşa gravă a cartofului. In urma atacului putregaiului inelar, căci despre el este vorba, au mai rămas cantităţi nesemnificative de seminţe de cartof certificate spre cultivare.
Un lanţ de greşeli
Cartoful se află in mare suferinţă şi in judeţul Sălaj. Anul trecut, din statisticile Direcţiei Agricole reiese că au fost planificate a fi cultivate cu cartofi 5956 de hectare. In realitate s-au cultivat cu puţin peste 3000 de hectare. Datorită condiţiilor meteorologice, dar şi al altor factori, producţia de carof la hectar s-a injumătăţit comparativ cu anul 2009. Mai mult, cele cateva hectare cultivate cu cartofi de sămanţă au fost bantuite de mană şi de tot felul de boli. Ioan Bujiţă, directorul executiv al Direcţiei Agricole afirmă că mulţi producători lipsiţi de posibilitatea de a face tratamentele necesare s-au trezit cu plantele compromise chiar in totalitate. Plus de asta, prin vămile noastre, vraişte, au intrat destui cartofi nefacturaţi, in special din Ungaria, fără avize de insoţire şi, odată cu ei, bolile şi dăunătorii, precum nemilosul putregai inelar. Zone recunoscute in Sălaj pentru cultivarea cartofului precum Sig, Făgetu, Dealul Mare, Oşteana au fost afectate şi pentru faptul că producătorii au folosit la infiinţarea culturilor cartofi mici, de consum. O asemenea situaţie e valabilă aproape in tot judeţul.
Bolile fac ravagii
Nicolae Jugrestean, inginer in cadrul Unităţii Fitosanitare Sălaj, precizează că putregaiul inelar a făcut ravagii şi in Germania, Franţa, Belgia, Austria, Polonia, Spania. In Romania a poposit prin anul 2003, iar in Sălaj in urmă cu vreo doi ani. Contaminarea nu poate fi depistată decat la recoltare şi poate fi confundată cu mana sau seceta. Tuberculii se deteriorează treptat sub efectul putregaiului inelar. Colac peste pupăză, şi-a mai făcut apariţia şi mucegaiul brun care este tot atat de distructiv. Dacă se depis-tează caţiva cartofi conta-minaţi intr-un depozit se distruge intreaga cantitate. Tot astfel dacă ai două hectare carantinate in camp trebuie să renunţi la intreaga suprafaţă conta-minată şi timp de cinci ani nu mai poţi să plantezi cartofi acolo.
Riscăm să nu mai avem cartofi
Mulţi cultivatori, din dorinţa de a caştiga cat mai mult, au semănat cartofi după cartofi, deschizand astfel calea tuturor bolilor şi dăunătorilor. Ce-i de făcut? Cultivatorii de cartofi au propus Ministerului Agriculturii un proiect de lege pentru subvenţionarea producătorilor care au culturi afectate. Este vorba de un sprijin de 1,2 lei pe kilogram incepand din toamna acestui an. Şi se pare că există chiar promisiuni in acest sens. Să sperăm că acest proiect va prinde viaţă. Altfel, pe langă cereale, fructe, legume, riscăm să importăm intreaga cantitate de cartofi necesară romanilor.

Post Views: 73