Capsunarii duc Salajul in topul economiilor in valuta

Prabusirea pietei imobiliare ii tine pe salajeni departe de investitiile in terenuri si apartamente
In timp ce salajenii ramasi fara o slujba au ajuns in imposibilitatea de a-si rambursa creditele catre banci, conjudetenii plecati la munca in strainatate se inghesuie sa-si plaseze agoniseala in depozite bancare.
Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, la finele lunii noiembrie 2009, valoarea creditelor restante ale salajenilor era de peste doua ori mai mare decat in urma cu un an. O crestere similara se inregistreaza si in ceea ce priveste nivelul depozitelor, in lei si valuta, respectiv de la echivalentul a aproape 257 milioane de lei, la peste 508 milioane de lei. Un salt considerabil l-au inregistrat depozitele in moneda straina. In noiembrie 2009, salajenii aveau in banci valuta in valoare de peste 132 milioane de lei, cu 151 la suta mai mult decat in luna corespunzatoare din anul precedent. Calculele comparative realizate de presa centrala plaseaza judetul nostru pe prima pozitie in clasamentul national al celor mai mari cresteri ale economiilor in valuta. Si la capitolul cresterea economiilor in lei, Salajul a reusit sa prinda topul, cu un plus de 83 la suta, devansat fiind de judetele Satu Mare, Bistrita Nasaud si Mehedinti.
“In decursul ultimului an, salariile angajatilor din Salaj nu au fost majorate, prin urmare este exclus ca banii depusi in banci in acest interval sa fi avut ca sursa veniturile salariale. Cresterea este data de trimiterile celor plecati la munca in alte tari, care au renuntat sa mai investeasca in imobiliare, preferand sa-si stie castigurile in siguranta”, este de parere analistul economic Emanoil Girdan. Conform acestuia, o contributie, nu prea mare, insa, a avut-o si tendinta oamenilor de a-si reduce consumul in perioada de criza.
Bani pentru zile negre
Nesiguri in privinta zilei de maine, romanii au depozitat in banci, in decursul unui an, echivalentul a 28 miliarde de lei, reusind astfel sa-si sporeasca economiile in lei cu 62 la suta, iar pe cele in valuta, cu 74 la suta, reiese din datele bancii centrale.