Intr-o perioada delicata in care salariati din lumea intreaga risca sa ramana fara un loc de munca, iar angajatorilor le sunt amenintate afacerile, in Romania se petrece unul dintre cele mai ciudate lucruri. Desi este mai mult decat evident ca puterea de cumparare a cetateanului scade de la o zi la alta, ca mii de oameni sunt disponibilizati, ca tot mai multe firme sunt obligate sa-si trimita oamenii in somaj tehnic, preturile cresc in nestire.
Asta in timp ce in alte state civilizate, perioadele de criza impun prabusirea preturilor la toate marfurile si cu precadere la produsele alimentare. La noi, insa, producatorii dar mai ales comerciantii ahtiati dupa profit si incalcand orice limita a decentei, nu se multumesc cu un procent decent, de 5-10%, ci tintesc spre 50-70%. Si ce daca, pentru a cumpara o paine, un kilogram de carne ori unul de fructe, clientul trebuie sa se scotoceasca prin buzunare?
Reprezentantii producatorilor incearca sa se justifice afirmand ca, de cateva luni, industria alimentara merge in pierdere, data fiind devalorizarea leului. Interesant cum acestia profita de orice pretext pentru a opera scumpiri, dar au uitat sa scada preturile cand, spre exemplu, carburantii s-au ieftinit, in doar cateva luni, cu aproape un leu. In tarile europene, in disperare de cauza, producatorii – de la cei de autoturisme, pana la cei de alimente – prefera sa lase considerabil din pret, pana la un nivel care sa le permita supravietuirea. Ai nostri se gandesc doar la interesul propriu, uitand ca existenta lor pe piata le este asigurata numai si numai de cei care consuma.
In situatia creata, un lucru este cert: lovitura decisiva o va primi consumatorul, in ciuda optimismului declarat al presedintelui Traian Basescu cum ca Romania nu va fi afectata de criza cum sunt alte state.

Post Views: 82