Curtea Constituţională a constatat că Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere intre puterile statului,precum şi intre stat şi societate, avizul Curţii urmand să fie transmis Parlamentului. urtea Constituţională apreciază că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, inainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o incercare de a diminua rolul premierului.
In orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ in viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei.
Astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, din aceste prevederi constituţionale rezultă că Preşedintele Romaniei „arre atribuţii importante in procesul de constituire a Guvernului şi a altor autorităţi publice, in procesul legislativ, in domeniul politicii externe, in domeniul apărării naţionale, in garantarea independenţei justiţiei”.
Totodată, potrivit art.80 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele Romaniei este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, iar potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, are rolul de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi exercită funcţia de mediere intre puterile statului, precum şi intre stat şi societate. Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul intregii ţări ii impun Preşedintelui Romaniei să aibă un rol activ, prezenţa lui in viaţa politică neputand fi rezumată la un exerciţiu simbolic
şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate in art.80 alin.(1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului in care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate in Legea fundamentală.
De asemenea, prin acelaşi act, Curtea a constatat că Preşedintele Romaniei poate, in virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional.
Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au insă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămanand exclusiv responsabile pentru insuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor.