Pe langa ca nu au bani, oamenii nu mai au nici drepturile pentru care au platit o viata intreaga. Bolnavii sunt pusi sa stea la rand pentru a-si putea ridica medicamentele de pe reteta. Ei stiu ca daca nu reusesc sa le obtina in prima zi din luna, sunt mari sanse sa trebuiasca sa le plateasca integral. Asta dupa ce au cotizat zeci de ani la sistemul de sanatate, iar acum li se mai ia o a doua contributie, din pensie. Alesii nostri spun ca n-au ce face, pentru ca nu sunt bani. Bani sunt. Singura lor vina e ca s-au imprumutat de la straini. Nu au tinut cont ca daca „intra in laturi ii mananca porcii” si ne-au vandut, doar ca sa se scoata pe ei. Acum, chiar daca ar fi bani, n-au voie sa-i dea pentru medicamente pentru ca nu-i lasa cei de la FMI. Mister Franks si politicile sale de scoatere a tarii din criza ne-a calculat cu ce salarii putem sa traim, cat trebuie sa platim pe alimente, cata lumina sa consumam si cate pastile putem lua cand suntem bolnavi. Scumpirile la alimente, medicamente compensate mai putine si facturile mai mari pentru utilitati, sunt cateva dintre conditiile impuse alor nostri de americanul cu papucii rupti, in ultimul acord de imprumut acordat Romaniei, in primavara acestui an. Fiecare cetatean a simtit in felul lui aceste masuri de austeritate. Cel putin la ratia de medicamente, Franks si-a dat seama ca suntem un popor bolnav la propriu si a acceptat rugamintile alor nostri de a da bani populatiei pentru medicamente. In caz contrar, in urmatoarele patru luni, romanii ar fi trebuit sa-si cumpere portia de sanatate la pret integral.

Post Views: 77