Expozitia „Localitatea Bobota – 800 de ani de la prima atestare documentara” a adunat ieri la Muzeul de Arta Ioan Sima numerosi vizitatori, dornici sa patrunda, si numai pentru cateva ceasuri, in viata economica, spirituala, cultu-rala a comunitatii. Erau oameni straini de Bobota, dar si fii ai satului, care cu nedisimulata mandrie afirmau ca asezarea lor „e binecuvantata de Domnul pe pamant”. Directorul Muzeului de Istorie si Arta Zalau, Corina Bejinariu, a precizat inca de la deschiderea evenimentului ca aceasta expozitie este un preambul la „Monografia satului Bobota” care in curand va vedea lumina tiparului. Atat lucrarile expozitionale cat si cele editate pun in valoare tot ceea ce detine si defineste comunitatea rurala din Bobota pe mai multe paliere. Insa pana la aparitia monografiei, care va fi lansata a doua zi de Rusalii, cei prezenti au putut admira interior de casa taraneasca din zona, obiecte casnice din vremuri de mult apuse, prezentari ale in-stitutiilor comunei, ale perso-nalitatilor care isi trag seva de pe aceste plaiuri, ale indeletnicirilor localnicilor si nu in ultimul rand ale potentialului turi-stic local. Cercetatorul istoric Marin Pop, fiu al Bobotei, spunea ca putem uita multe, dar satul natal, casa parinteasca, povestile bunicilor, prietenii din copilarie nu le putem da uitarii. El a afirmat ca dovezi ale existentei umane pe teritoriul Bobotei exista inca din neolitic si sustine ca vechea vatra a satului se afla pe malul raului Crasna, dar cu timpul oamenii au urcat la deal. Legende despre aceste tinuturi sunt multe. Una spune ca Mihai Viteazul, in drumul sau spre Guruslau, s-ar fi oprit la o fantana din hotarul satului si a baut apa cu cornul de bour pe care il avea la brau. Fantana poarta si azi numele „Fantana Cornului”. Apoi zice-se ca marele istoric si carturar Gheorghe Sincai ar fi inmor-mantat la Bobota. In Bobota s-a nascut protopopul Gavril Vaida, aici a vazut lumina zilei Corneliu Coposu si episcopul Ioan Alexi. E incarcata de istorie asezarea.
Camelia Burghele, o pasionata cercetatoare a spa- tiului rural romanesc si o su-fletista in actiunea de intocmire a Monografiei satului Bobota, afirma ca in vizitele sale de documentare printre bobotani a decoperit lucruri, traditii, obiceiuri cu care nu multe comunitati se pot lauda. Ea a amintit de pilda dantul la sura la Gavrila Ilchii, zestrea miresei transportata prin tot satul ca un semn de fala sau torsul canepii la haba. Si nu a uitat sa puna in valoare spi-ritul de coeziune a oamenilor acestei comunitati. La vernisaj au fost prezenti si primarul comunei Bobota, Sarca Aurel, care a adus multumiri celor ce au organizat expozitia si s-au documentat pentru intocmirea monografiei satului, preotul Ioan Padurean, care 28 de ani a pastorit comunitatea si din a carui initiativa a fost ridicat Schitul de la Bobota, directoarea scolii Livia Fer, fosta consiliera Maria Vass care a tinut sa precizeze ca la Bobota s-a nascut si fiica sa Andreea, ce la ora actuala ocupa un fotoliu in Parlamentul Romaniei, fosta profesoara si directoare a Scolii din Bobota, Maria Stefan, fosti elevi ai scolii, cativa batrani din sat. Pana la aparitia Mono-grafiei satului Bobota va sugeram sa vizitati expozitia „Localitatea Bobota – 800 de ani de atestare documentara”, care este deschisa la Muzeul de Arta Ioan Sima timp de doua saptamani.
Bobota duce in spate o istorie de 800 de ani
Articole
Postul Sfintei Marii
”Dacă lumea ar posti, nu s-ar mai face arme, n-ar mai fi războaie, tribunale și închisori. Postul i-ar ajuta pe toți să se înfrâneze, nu numai de la mâncare, ci să izgonească iubirea de arginți, lăcomia și orice vicleșug.” (Sfântul Vasile cel Mare) Dragi cititori, a început postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor și sub denumirea de postul Sfintei Marii. Acesta durează două săptămâni și se încheie în data de 14 august, înainte de marea sărbătoare…
Mai mult...Solidaritatea
Ziua bună, dragi cititori! Într-o veche istorisire, doi soldați traversau, noaptea, o pădure înzăpezită. Atacați de o haită de lupi, ei s-au așezat spate în spate și s-au apărat reciproc. Astfel, fiecare a avut o perspectivă diferită asupra pericolului, dar, alegând să rămână împreună și să conlucreze, și-au putut salva viețile. Ce anume i-a salvat pe cei doi? Răspunsul este simplu și vădit: solidaritatea. Dacă aruncăm o privire pe rețelele de socializare la ecourile unor știri, dacă…
Mai mult...