Birocraţia şi decontările la preţuri romaneşti, piedici uriaşe pentru tratamentul in străinătate
Orice român are dreptul de a beneficia de tratament medical în alt stat membru al UE şi dreptul ca statul român să acopere parţial sau integral costurile. Însă din cele spuse ieri de Marius Tăutu, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Sălaj, în judeţul nostru nu a fost depusă nicio cerere de decontare a serviciilor primite în cadrul asistenţei transfrontaliere, adică a serviciilor medicale primite în statele membre UE.
Nu e de mirare, dacă punem la socoteală faptul că asiguratul trebuie să plătească integral tratamentul primit în străinătate, iar apoi, după ce depune toate actele doveditoare, poate să primească o parte din banii daţi, de cele mai multe ori o prea mică parte. Pentru că, din cele transmise de Tăutu, asiguratul primeşte doar contravaloarea serviciilor primite în străinătate la nivelul costurilor acelor servicii în sistemul de asigurări de sănătate din România. Cu alte cuvinte, dacă plăteşti pentru o investigaţie în străinătate câteva sute sau mii de euro, statul român îţi va da înapoi banii pe care i-ai plăti dacă ţi-ai fi făcut respectivele investigaţii în ţară. “Pentru asistenţa spitalicească, nivelul de rambursare va fi pentru acel indice calitativ ICM cel mai mare la spitalele din ţară care au contract cu CNAS. Anul acesta, cel mai mare indice este al Spitalului de Arşi din Bucureşti, căruia îi corespunde un anumit tarif pe caz ponderat şi se ridică la suma de 4.200 de lei. Atât va rambursa statul român unui asigurat contravaloarea serviciilor spitaliceşti primite în altă ţară. La fel este şi la medicamente. Se va deconta la nivelul preţului de referinţă din ţara noastră”, a explicat Tăutu.
Tratamente pentru care trebuie să ceri autorizare prealabilă
Potrivit lui Marius Tăutu, în cadrul asistenţei transfrontaliere se disting două abordări. Este vorba de servicii care necesită o autorizare prealabilă din partea CJAS şi servicii care sunt obţinute în baza diferitelor formulare europene sau în baza cardului european de asigurare care permit o deplasare în interiorul Uniunii Europene. Dacă are nevoie de anumite servicii, asiguratul le plăteşte, urmând ca statul să ramburseze contravaloarea acelor servicii în condiţiile enunţate mai sus, adică la preţuri româneşti.
Există diverse servicii medicale care necesită o autorizare prealabilă din partea CJAS. Aceste servicii includ PET/CT-ul (examinare computer tomograf cu emisie de pozitroni care permit diagnosticarea precoce, stadializarea, localizarea, evaluarea unei afecţiuni de tip canceros), serviciile de tip spitalicesc (implantul sau înlocuirea unui defibrilator cardiac, endoprotezarea articulară tumorală, implantul segmental pe coloană, bypass-ul coronarian şi naşterea). De autorizare prealabilă este nevoie şi în cazul medicamentelor care necesită aprobare din partea CNAS, respectiv comisiilor care funcţionează la nivelul CNAS pentru diferite patologii.
Pe lângă aceste servicii care necesită autorizare prealabilă, un asigurat român poate să beneficieze de servicii în ţările membre UE fără această autorizare prealabilă. Asiguratul se duce din proprie iniţiativă pentru a obţine nişte servicii. stop_coloana Toate documentele din care rezultă că a obţinut acele servicii sunt depuse ulterior la CJAS traduse în limba română de către un traducător autorizat. CJAS va face analiza acelor documente, va verifica calitatea de asigurat a persoanei respective în momentul în care a beneficiat de serviciile medicale şi va solicita prevedere bugetară pentru a putea rambursa aceste servicii. Dacă în urma analizei se constată că persoana respectivă nu este îndreptăţită de a primi contravaloarea serviciilor respective, CJAS este obligată să anunţe persoana care este motivul refuzului rambursării în maxim 30 de zile lucrătoare.
Asiguratul se ocupă de toată birocraţia
La înapoierea în ţară, asiguratul, pentru a-i putea fi rambursate costurile serviciilor medicale din străinătate, trebuie să facă o cerere pentru CNAS, la care va depune toate documentele justificative, inclusiv documentele cu care a plecat în ţara unde a beneficiat de serviciul medical şi documentele de plată traduse, urmând ca CNAS să verifice veridicitatea documentelor. După care CJAS va întocmi documentele de rambursare, solicitând CNAS prevedere bugetară pentru serviciile respective.
“Demersul pe care îl face asiguratul pentru a obţine aceste servicii este un demers propriu. Dacă autorizarea prealabilă este acordată de CAS, înseamnă că asiguratul va depunde toate informaţiile şi motivele pentru care solicită aceste servicii. Inclusiv acordul unităţii sanitare din ţara membră UE pentru disponibilitatea efectuării acelui serviciu, a perioadei când poate să furnizeze acel serviciu. Asiguratul are obligaţia de a contacta prin Punctul Naţional de Contact date referitoare la acel furnizor de servicii pentru a afla dacă este capabil să furnizeze acele servicii, dacă este în sistemul de asigurări din ţara respectivă şi dacă va putea întocmi documentele de plată, respectiv factura, chitanţa pentru a putea fi traduse şi depuse la CAS”, a specificat preşedinte CJAS Sălaj.
Pentru a afla mai multe detalii despre documentele necesare pentru a baneficia de rambursare, precum informaţii referitoare la spitalele din străinătate unde se pot trata, sălăjenii pot accesa site-ul Punctului Naţional de Contact la adresa www.cnas-pnc.ro sau la numărul de telefon 0372.309.135
Punctul naţional de contact pentru asistenţă medicală transfrontalieră (PNC) funcţionează ca structură de specialitate aflată în subordinea preşedintelui CNAS, este cuprins în organigrama acestei instituţii şi facilitează tratamentul pacienţilor români în ţările Uniunii Europene.
