Bilantul nefericit al Salajului la zece ani de la aderarea la Uniunea Europeana

Pe 1 ianuarie 2017 se implinesc zece ani de cand Romania a aderat la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007). Fata de anul 2007, in anul 2017, la zece ani de la aderarea la Uniunea Europeana, majoritatea indicilor statistici pusi la dispozitie de Institutul National de Statistica arata ca Salajul nu a progresat, ci, din contra, judetul a mers in regres. Singurele valori unde cifrele sunt cu mici plusuri fata de anul 2007 sunt in agricultura, in turism, pentru ca s-au construit numeroase hoteluri si pensiuni pe fonduri europene, si in infrastructra. Nivelul de trai al salajenilor nu simte insa o imbunatatire.

S-au deschis granitele si salajenii au fugit

Satele s-au depopulat dupa anul 2007, iar in judet suntem cu aproape 10.000 de salajeni mai putin. Asta in mod oficial. Pentru ca in mod neoficial, sunt zeci de mii de salajeni care dupa ce s-au deschis granitele spre tarile Uniunii Europene au emigrat fara forme legale. Daca in 2007 in satele salajene traiau putin peste 147.000 de salajeni, astazi, la zece ani de la aderare, in satul modern europen mai traiesc 140.000 de salajeni. În total, in judet suntem 247.000 de salajeni, mai putin cu aproape zece mii fata de 2007, la aderare.
Statisticile neoficiale arata insa ca la ora actuala sunt plecati peste 30.000 de salajeni in strainatate, cei mai multi in Italia si Spania.

Scolile sunt dotate in stil european
cu terenuri de sport, dar nu au elevi

În sectorul educational din Salaj am castigat in cei zece ani doar la capitolul terenuri de sport. S-au inmultit terenurile de sport, cate unul in fiecare an, multe realizate din fonduri europene. Însa terenurile de sport sunt pustii. La fel ca si cele cateva sali de sport realizate cu fonduri europene la unitatile scolare, care in fiecare campanie electorala au fost motiv de lauda pentru politicienii Salajului.
Daca in 2007 porneam pe drumul european cu 67 de sali de sport, am reusit sa construim in cei zece ani de la aderare inca opt sali de sport, iar daca in 2007 aveam 66 de terenuri de sport, dupa zece ani, numarul de terenuri a ajuns la 75. Si atat s-a facut pentru educatia salajenilor in cei zece ani de tara membra a Uniunii Europene.
Numarul de elevi a scazut considerabil in cei zece ani, de la aproape 44.000 de elevi cati erau in 2007 la 37.000 de elevi cati au fost anul acesta inscrisi in unitatile de invatamant din Salaj, aflate si ele in decadere.
Intram in Uniunea Europeana cu 131 de unitati scolare si cu 1.853 de sali de clasa, iar acum, la zece ani distanta, am ajuns sa avem 113 unitati scolare si 1.771 de sali de clasa.
Numarul profesorilor a scazut si el considerabil, cu aproape 700 de cadre didactice. 3.364 de profesori ii scoleau pe elevi in anul aderarii la UE, in timp ce dupa zece ani au mai ramas doar 2.700 de dascali.

Au disparut muncitorii din fabrici,
dar s-au inmultit pensiuniile

Administrarea proasta a fondurilor europene in cei zece ani din Salaj a facut ca salajenii sa isi piarda locurile de munca din intreprinderile judetului. Salajenii n-au reusit sa atraga fonduri europene decat pentru a construi pensiuni sau hoteluri si centre de inutile de informare turistica. Asa se face ca in fiecare an auzim de marile proiecte pentru dezvoltarea mediului rural, iar unul din trei proiecte vizeza constructia de pensiuni agro turistice.
Daca in 2007 aveam aproape 18.000 de salajeni care munceau in industrie si doar 693 de salajeni care munceau in domeniul hotelier, in zece ani, am pierdut 4.000 de salariati din fabrici, dar personalul din domeniul hotelier s-a dublat. 14.000 de salajeni mai lucreaza astazi in fabricile din judet, in timp ce in domeniul hotelier lucreaza 1.520 de salariati.
Tot in cei zece ani salajenii au construit, conform datelor INS, hoteluri si pensiuni ce insumeaza peste 12.000 de metri patrati. Doar patru cladiri administrative noi au aparut in Salaj in cei zece ani de tara membra a UE. Au aparut insa si 15 noi cladiri unde se face comert, insa numarul salariatilor din comert a scazut de la 7.300 salariati in 2007 la 6.200 salariati in 2016.
Per total, din populatia statistica de 240.000 de salajeni, circa 47.000 au acum un loc de munca.

Agricultorii salajeni au inlocuit
vacile cu oile si graul cu rapita

Desi Salajul a dat chiar si un comisar pentru agricultura in Executivul Uniuni Europene, pe Dacian Ciolos, si chiar daca se crede ca agricultura poate salva tara, doar cu 300 de angajati in agricultura a crescut numarul de salariati din acest domeniu in zece ani. În 2007 munceau in agricultura aproape o mie de salajeni, iar acum lucreaza 1.300 de salajeni.
Agricultorii salajeni au ales sa inlocuiasca efectivele de vaci cu cele de oi, chiar daca subventia acordata de Uniunea Europeana e chiar si cu patru sute la suta mai mare pe cap de vaca decat pe cap de oaie. În domeniul culturilor agricole, toate culturile au scazut in cei zece ani, cu doua exceptii – cartofii si rapita.
In agricultura salajeana au mai aparut in schimb tractoare. Daca in 2007 se foloseau doar 3.000 de tractoare in agricultura, la zece ani distanta se folosesc peste 4.600 de tractoare in munca campului.
În 2007, in Salaj erau peste 25.000 de capete de bovine, in timp ce dupa zece ani sunt putin peste 18.000. Fermierii s-au axat insa masiv pe oi. Daca in 2007 in Salaj erau 188.000 de capete de oi, acum sunt 225.000 de capete. Fermierii au renuntat insa la cresterea iepurilor, de la 13.500 de capete de iepuri in 2007, la 11.000 de capete in 2016, dar au investit si in apicultura, unde numarul stupilor a crescut de la 26.000 de stupi in 2007 la 37.000 de stupi in 2016.
Suprafata cultivata a scazut considerabil de la aproape 91 de mii de hectare, cat erau cultivate in 2007, la 69 de mii de hectare, cate sunt acum cultivate.
Cea mai insemnata scadere a suprafetelor cultivate a fost resimtita la porumb si grau. Daca in 2007 cultivam 34 de mii de hectare de porumb, acum se mai cultiva doar 22 de mii de hectare, iar la grau scaderea a insemnat 4 mii de hectare, de la 10 mii cultivate in 2007 la 6 mii cultivate in 2016.
A inceput insa sa se cultive rapita. Aproape ca s-au triplat suprafetele cultivate cu rapita, de la 52 de hectare cultivate in 2007 la 180 de hectare cultivate in 2016.
A scazut insa suprafata cultivata cu floarea soarelui de la 3.100 hectare la 2.200 hectare, dar si cu ceapa de la 718 hectare la 475 hectare.
Suprafata de cartofi cultivata a crescut de la 4.600 de hectare la 5.000 de hectare.

Drumurile de pamant din UE sunt in Salaj

Ce e cel mai dureros pentru Salaj este faptul ca in zece ani de la aderare, in judet mai avem inca drumuri de pamant, care nu au vazut niciodata asfaltul. Si mai trist este ca daca in 2007 aveam 190 de kilometri de drum de pamant, in 2016 avem cu 60 de kilometri mai multe drumuri de pamant – in total 250 de kilometri de drum de pamant.
În Salaj s-au construit in zece ani doar 200 de kilometri de drum noi, de la 1.599 km in 2007 la 1.791 de kilometri in 2015. Drumuri pietruite in 2007 erau 612 kilometri, iar acum sunt 457 de kilometri, deci am asfaltat mai putin de 200 de kilometri. Multe drumuri pietruite sunt drumuri comunale, insa mai sunt inca 97 de kilometri de drum judetean pietruit. În 2007 erau doar cu 80 de kilometri mai multe drumuri pietruite, semn ca abia am asfaltat cativa kilometri de drum. Cu toate acestea, numarul de masini a explodat de la 35.000 de autovehicule in 2007 la 56.000 de autovehicule in 2016.

Mai multa conducta, mai putina apa

Autoritatile se lauda in tot acest timp ca au racordat la apa potabila multe localitati din mediul rural. Racordul s-a facut, insa apa potabila nu curge. Statisticile spun ca in 2007 se livra o cantitate de 8.025.000 metri cubi de apa potabila prin cei 315 kilometri de conducta de apa, iar la zece ani distanta se livreaza 7.300.000 de metri cubi de apa in cei 1.262 de kilometri de conducta de apa.