Marile proiecte menite să susţină dezvoltarea Sălajului s-au impotmolit in birocraţie şi lipsa banilor. Zalăul ce s-a mai scos, cu o reţea de canalizare, parc şi sensuri giratorii, dar şi cu un WC prea scump pentru cat de „inteligent” este.

Ce au promis

Autostrada rămane un vis pentru sălăjeni
Aşteptată cu sufletul la gură de şoferi şi in special de sălăjenii care posedă terenuri in zona in care a fost proiectată, Autostrada Transilvania s-a impotmolit in judeţele vecine Sălajului, Cluj şi Bihor, şi refuză să treacă pe meleagurile noastre. După ce au răsărit caţiva piloni pentru un viaduct in zona comunei Marca, lucrările au fost abandonate de către Bechtel din lipsă de fonduri şi acum sunt lăsate in paragină. Culmea este că şi acei piloni construiţi in Sălaj au crăpat, ca şi in balada populară Mănăstirea Argeşului, cand tot ce construia meşterul Manole ziua noaptea crăpa. Degeaba au luat parlamentarii sălăjeni rolul Anei şi au mers să vadă cu ochii lor lucrările, că tot nu s-au pornit motoarele Bechtel-ului. Incă mai aşteptăm o minune ca să avem şi noi drumuri de inaltă calitate. Proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania a inceput in 2004, in baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde de euro acordat Bechtel. Lucrările au fost intrerupte la jumătatea anului 2005, cand autorităţile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedentă.
Centura Zalăului se opreşte in poligon
Anunţată drept unul dintre cele mai mari proiecte de dezvoltare a Municipiului Zalău, noua şosea ocolitoare care vrea să degreveze oraşul de traficul greu intampină mari probleme in construirea celui de-al doilea tronson, fără de care eficienţa primului trons, dat deja in folosinţă, este aproape nulă. Proiectat să treacă prin poligonul de tragere din Aghireş, al doilea tronson de centură se loveşte de refuzul Armatei de a ceda terenul fără a primi in schimb un teren similar. Instituţiile publice au făcut demersuri pentru a căuta un teren care să corespundă cerinţelor Armatei, insă pană acum nu au găsit nimic. Primul tronson al centurii, de zece kilometri, a „inghiţit” peste nouă milioane de euro, iar al doilea tronson care trebuie să iasă pe Meseş in drumul E81 va costa aproximativ 16 milioane de euro. Momentan primul tronson nu scapă Zalăul de traficul greu, fiind util doar pentru cei care vin dinspre Crasna şi pleacă la Satu-Mare. TIR-urile care merg către Cluj intră in continuare prin oraş.
Poveşti cu hidrocentrale
Povestea construirii unei hidrocentrale pe raul Someş e veche. Ea a inceput de pe vremea răposatului, cand s-a optat pentru două locuri propice unei astfel de investiţii: Cuciulat şi Stramtorile Ţicăului. Povestea a rămas in colbul vremii, pană in primăvara acestui an, cand o firmă din Baia Mare a demarat un proiect pentru construirea primei centrale hidroelectrice pe Someş. Locul ales este hotarul satului Cuciulat, comuna Letca, unde albia raului este foatre ingustă, ideală amplasării turbinelor. Firma constructoare este Electrica Aqua SRL Baia Mare, administrator Dorin Berinde. Va fi (cand va fi) o hidrocentrală cu două turbine care va produce 15.000 MW pe an. Construcţia se va intinde pe aproximativ 5.000 de metri pătraţi, investiţia firmei băimărene fiind de circa opt milioane de euro. In primăvara acestui an, cand povestea hidrocentralei prinsese… aripioare, promisiunile erau că lucrările vor incepe efectiv in această toamnă. Discutand cu Petru Cozma, primarul comunei Letca despre investiţie, acesta spunea că „firma băimăreană a obţinut deja avizele necesare implemen-tării proiectului, aşa că lucrările ar fi putut incepe”. Ar fi putut incepe, numai că deocamdată nu există finanţare. Şi cum fără bani nu poţi mişca un pai din loc, nu văd cum fără bani ar putea opri cineva apele Someşului.
SMURD-ul este pe drum
De aproape un an se tot aşteaptă infiinţarea in Sălaj a unui Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), insă pană acum au fost doar promisiuni. Ambulanţele roşiatice dotate cu pompieri care să acorde primul ajutor se lasă aşteptate, procedurile de achiziţionare fiind blocate la Ministerul Sănătăţii. S-a desfăşurat procedura de licitaţie, insă se aşteaptă achiziţionarea lor. Potrivit locotenentului Lucian Jacodi, purtător de cuvant al ISU Sălaj, este probabil ca in primăvară judeţul nostru să primească trei ambulanţe de tip B, specializate in acordarea primului ajutor şi pe care pot lucra şi paramedici, fără a fi obligatorie prezenţa medicului ca şi in cazul ambulanţelor de tip C, specilizate in reanimare. Două ambulanţe vor rămane la Zalău, iar una va pleca la Garda de intervenţie Ileanda.
Drumul Elenei Udrea, Romanaşi-Benesat, aşteaptă rezolvarea contestaţiilor
Reabilitarea drumului judeţean 108 A, intre localităţile Romanaşi şi Benesat, este o promisiune a Elenei Udrea şi dacă PDL-ul nu pică de la guvernare, promisiunea are toate şansele să prindă conturul realităţii. Artera rutieră se intinde pe o lungime de 36,11 kilometri, trece prin două- sprezece localităţi, iar valoarea totală a investiţiei se ridică la 95.380.491 de lei. Banii provin de la Fondul European de Dezvoltare Rurală – 85 la sută, de la bugetul de stat 13 la sută şi de la bugetul local 2 la sută. Mircea Ghiurco, director executiv al Direcţiei Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului Judeţean Sălaj afirmă că banii au fost deja alocaţi, numai că sunt unele probleme referitoare la adjudecarea licitaţiei. Mai pe şleau spus, firma care a caştigat licitaţia a fost contestată şi se aşteaptă rezultatul de la Consiliul naţional de soluţionare a contestaţiilor. Am vrut să aflăm mai multe detalii despre firma care a caştigat licitaţia, dar Mircea Ghiurco, cu o seninătate vecină cu nepăsarea, ne-a spus că nu ştie numele firmei şi nici detalii despre ea nu are. Din surse demne de incredere, dar care doresc să-şi păstreze anonimatul, aflăm totuşi că firma care a caştigat licitaţia pentru reabilitarea drumului judeţean 108 A ar fi una dintre firmele lui Dorin Cocoş, nimeni altul decat soţul Elenei Udrea. Nu vrem să insinuăm nimic prin asta. Numai că procedura cu contestaţiile este de cele mai multe ori păguboasă. In multe cazuri, rezolvarea contestaţiilor s-a prelungit pană cand au expirat anumite termene legate de proiect ori de finanţare. Lucrările de reabilitare a drumului judeţean 108 A ar fi putut incepe in această toamnă. Mircea Ghiurco afirmă că lucrările de reabilitare vor debuta in primăvara anului viitor. Durata de execuţie a lucrărilor este de 18 luni de la data procedurii de adjudecare, procedură care a avut loc in 30.07.2010. Patru luni s-au cam dus. Ce va fi vom vedea.
Gară modernă pentru navetişti şi Acceleratul de Bucureşti
Gara din Zalău va fi modernizată. Lucrările de modernizare vor incepe de anul viitor. Unul dintre promotorii proiectului de modernizare a gării a fost deputatul Mirel Taloş, care in urmă cu doi ani a ţinut ca şi gara din Zalău să fie inclusă pe lista celor 16 gări modernizate cu fonduri europene nerambursabile. Garda de Mediu şi-a dat acceptul in luna iulie a acestui an pentru acest proiect. Conform proiectului de modernizare, se are in vedere crearea unui parc, a unei parcări şi a unui sens giratoriu in faţa gării. Peroanele vor fi inălţate şi departajate prin garduri, intre cele două imobile din gară va fi construită o clădire de legătură, iar noutatea o reprezinta un pasaj subteran pentru călători. Şi, de asemenea, vor fi construite spaţii comerciale noi. „Pană in luna decembrie trebuie organizată licitaţie de atribuire a lucrării, iar in perioada 2011 – 2012 trebuie executată lucrarea. Proiectul de finanţare a fost semnat de către ministrul Ludovic Orban, in ultimele zile ale Guvernului Tăriceanu”, declara in luna august deputatul liberal, Mirel Taloş.

Şi ce au făcut

Nouă sensuri giratorii in Zalău
Pentru fluidizarea traficului, in Zalău au fost construite nouă sensuri giratorii in ultimii patru ani de zile. Primul a fost realizat cel de la Hanul Drumeţilor, la ieşirea din oraş, in anul 2006, valoarea lui ridicandu-se la peste 250.000 de lei. Un an mai tarziu, in 2007, apare un nou sens giratoriu pe bulevardul Mihai Viteazul, langă benzinaria Mol. Realizat intr-un an de creştere economică, suma investită a fost una pe măsură, peste 500.000 de lei, dublu faţă de cel construit in anul precedent. Abia in 2009 apare următorul sens giratoriu, cel de pe pasajul peste calea ferată. Insă, deja criza era simţită, suma alocată realizării acestui sens giratoriu a fost de 44.393 de lei, de aproximativ 11 ori mai mică decat suma investită in 2007 pentru sensul giratoriu de langă benzinăria Mol. In anul 2010, cu un buget vizibil mai mic, in Zalău s-au construit două sensuri giratorii, cel de langă Bancpost şi cel de langă blocul Dalia, pe strada Tudor Vladimirescu. Fiecare a costat circa 25.000 de lei. S-a cheltuit pentru fiecare de 20 de ori mai puţin decat pentru cel din 2007. Sensul giratoriu de langă Kaufland a fost finanţat de Centrul Comercial Kaufland, iar unul dintre cele nouă sensuri a fost amenajat de constructorul şoselei de centură la conexiunea acesteia cu bulevardul Mihai Viteazul. Municipalitatea are in vedere construirea a incă două sensuri giratorii, unul in zona Spitalului Judeţean, pentru a facilita accesul ambulanţelor şi unul in zona Scala. Sensul giratoriu de la Scala va fi cel de-al nouălea din municipiu.
„Palat” scump pentru Finanţe
Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Sălaj s-a mutat in luna iunie, in sfarşit, in sediul nou – clădirea de sticlă din centrul Zalăului – cunoscut ca „Palatul Finanţelor”, după aproape 18 ani. Construcţia imensei clădiri ce domină centrul Zalăului a inceput in noiembrie 1992. In 2005, lucrările au fost intrerupte datorită intrării in faliment a antreprenorului general, firma ACI Porolissum SA Zalău. După doi ani con-strucţia a fost reluată de o altă firmă, SC Construcţii – Montaj SA Zalău, insă ritmul de desfăşurare a lucrărilor a fost unul extrem de lent, in limita fondurilor alocate de Ministerul Finanţelor, ordonatorul principal de credite. Clădirea are subsol cu parcare pentru angajaţi, parter, mezanin şi opt etaje, avand o suprafaţă utilă totală de 5.400 de metri pătraţi. Valoarea totală a investiţiei a ajuns la sfarşitul anului trecut, la 57 de miliarde de lei vechi, la care, probabil, s-au adăugat anul acesta, alţi bani pentru ultimele finisaje.
Construirea unei asemenea clădiri chiar in centrul istoric al Zalăului este intens contestată de arhitecţi şi oameni de cultură. Chiar ministrul Culturii, Kelemen Hunor, prezent anul acesta, in februarie, in Zalău, la inaugurarea sediului Direcţiei Judeţene pentru Cultură, a menţionat că această clădire este „cel mai bun exemplu despre cum poţi să distrugi centrul istoric al unui oraş”.
Reţea de canalizare
Municipiul Zalău va avea o canalizare eficientă pană la sfarşitul anului, potrivit contractului semnat de Compania de Apă Someş Cluj, beneficiarul lucrărilor, cu firma care realizează lucrările, al cărui termen de execuţie este 31 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010. Este vorba de un proiect amplu, de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă in judeţele Cluj şi Sălaj, derulat prin Compania de Apă Cluj şi finanţat in proporţie de aproape 80 la sută din fonduri comunitare, restul fiind asigurat de autorităţile locale şi prin imprumuturi bancare. Pentru Zalău, contractul incheiat cu firma constructoare are o valoare de peste 22 de milioane de lei şi prevede reabilitarea şi extinderea a 16,5 kilometri de reţele de apă, a 20 de kilometri de reţele de canalizare şi amplasarea a şase staţii de pompare.
Parcul Pădure Brădet
In vara lui 2009, zălăuanii au primit un cadou frumos din partea minicipalităţii: Parcul „Pădure Brădet”. O promisiune care datează din 2005, insă, nematerializată din lipsă de bani. Amenajarea parcului a fost posibilă in urma accesării de fonduri in cadrul Programului naţional pentru imbună-tăţirea calităţii mediului prin extinderea spaţiilor verzi in localităţi. Aproape 20 de hectare de pădure de la ieşirea din Zalău spre Cluj, zonă utilizată inainte de zălăuani pentru ieşirile la grătar şi iarbă verde, au fost curăţate şi amenajate. Pe cinci la sută din suprafaţa parcului au fost construite alei, spaţii de joacă pentru copii. Costul total al investiţiei a fost de circa 1,6 milioane de lei, din care Primăria Zalău a suportat doar 10 la sută. Primarul Radu Căpilnaşiu a impuşcat doi iepuri prin acest proiect. A mărit suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor, apropiindu-se de cerinţele Uniunii Europene, şi a oferit zălăuanilor o alternativă pentru timpul liber.
Reparaţii la Sala Sporturilor
Sala Sporturilor Zalău a fost modernizată in acest an. S-a reuşit schimbarea cat de cat a Sălii pentru a putea intra in circuitul arenelor care pot găzdui competiţii sportive de nivel european. Demarate la inceputul lunii august, lucrările de reparaţii la Sala Sporturilor au fost finalizate in septembrie. Pentru reparaţiile „europene” efectuate la Sala Sporturilor s-au cheltuit peste 100.000 de lei. Doar „carpirea” acoperişului a costat 37.000 de lei.
„Explozie” de blocuri ANL
In perioada in care Zalăul a fost condus de Radu Căpilnaşiu s-au construit peste 200 de locuinţe ANL. Două blocuri au fost date in folosinţă in iarna anului 2007 fosţilor locatari ai blocului E24, distrus in urma unei explozii datorate acumulării de gaz metan la subsol. Alte 12 blocuri, totalizand 164 de locuinţe pentru tineri, şi o grădiniţă au fost date in folosinţă in 2009 şi 2010, pe strada Viitorului din cartierul Dambul Morii. Primăria Zalău a asigurat infrastructura necesară şi racordarea imobilelor la utilităţi. Ministerul Apărării Naţionale a cedat 20 de hectare de teren din poligonul de pe Dambul Morii pentru construcţia a incă 500 de locuinţe pentru tineri, din care 200 pentru angajaţii Armatei. Primarul are in vedere şi amenajarea unui teren de sport şi chiar a unui bazin de inot in zona respectivă.
Trierea micilor comercianţi
Ultimii doi ani s-au concretizat prin scandaluri şi nemulţumiri din partea unor categorii de comercianţi, care au protestat in stradă, in septembrie 2009, după ce au fost alungaţi din „buricul Zalăului” pentru a face loc primului Mall din Zalău şi promisiunii pentru o hală agro-alimentară. In 2010 a venit randul „chioşcarilor” să se revolte impotriva deciziei Consiliului Local de a curăţa municipiul de chioşcurile in care se vindeau produse alimentare diverse. In locul lor au apărut, mai puţine ce-i drept, chioşcuri cu o arhitectură modernă.
Jucăm volei pe plaja din parcul central
Prima dată au venit oamenii unchiului Sam şi ne-au făcut teren de minigolf in parcul Central, insă cum zălăuanii nu sunt familiarizaţi cu acest sport proiectul nu a prins la public. Anii au trecut peste teren şi acesta a ajuns in paragină. Pentru a nu irosi degeaba spaţiul, aleşii s-au gandit să transforme terenul de minigolf in unul beach volley (volei de plajă). Zis şi făcut. Au alocat in vară 40.000 de lei pentru amenajarea unui astfel de teren, au organizat Cupa Zalăului la volei de plajă şi cam atat.
WC inteligent pe platou
Zalăul se poate mandri cu cea mai scumpă şi inteligentă toaletă pe care a văzut-o Ardealul. Toaleta este dotată cu senzor pentru detectarea utilizatorilor, buton automat pentru apă, săpun, aer cald, monitor pentru mesaje, scaun englezesc suspendat. Principala funcţie a toaletei este curăţarea automată a scaunului, atat pe interior, cat şi pe exterior, a podelei şi a pereţilor, pană la inălţimea de un metru. Consiliu Local Zalău a aprobat investiţia de 173.228 de lei pe motiv că oraşul nu dispune de o astfel de facilitate. Investiţia, cam mare ce-i drept, ar fi şi mai utilă dacă toaleta nu s-ar defecta atat de des.

Post Views: 74