Autoritatea Teritoriala de Ordine Publica (ATOP) Salaj, structura constituita prin grija Consiliului Judetean Salaj si platita din bugetul acestuia, si-a facut public raportul activitatilor desfasurate pe anul 2013. O lunga insiruire de cuvinte despre strategia si obiectivele stabilite de ATOP pentru anul trecut si stadiul indeplinirii acestora fac obiectul introducerii. „Prioritatile de actiune stabilite au constituit coordonatele principale spre care s-au focalizat eforturile structurilor cu atributii si competente in domeniul ordinii publice si care s-au fundamentat pe urmatoarele obiective strategice: cresterea sigurantei cetateanului; prevenirea si combaterea criminalitatii la nivelul judetului Salaj; consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publica si a situatiilor de urgenta si imbunatatirea calitatii serviciilor publice in domeniu”, ne spune ATOP in raportul sau, intr-un text care se clatina la o analiza lo-gica si spune in cuvinte multe si pompoase… nimic, de fapt.
O scurta incursiune printre „prioritatile” sau „obiectivele strategice” ale ATOP in Zalau – indiferent ce doriti sa luati din textul raportului – ne-a ridicat semne de intrebare vizavi de activitatea acestui organism. La capitolul „Combaterea faptelor de evaziune fiscala”, ATOP mentioneaza „obiectiv indeplinit, intrucat faptele de evaziune fiscala au inregistrat cresteri in 2013, fata de 2012, de la 180 la 198 de fapte”.

Cum a redus ATOP numarul accidentelor rutiere, dar n-a reusit sa salveze mai multi oameni de la moarte
Preocuparea ATOP Salaj pentru victimele accidentelor de circulatie este cel putin ilara, daca e sa ne raportam tot la activitatea organismului cu rol consultativ. În ceea ce priveste reducerea numarului de persoane decedate, ca urmare a accidentelor de circulatie, reprezentantii ATOP spun ca „obiectivul a fost indeplinit partial”. „În anul 2013 au decedat, ca urmare a accidentelor rutiere, 20 de persoane (acelasi numar ca si in 2012), dar s-a redus numarul accidentelor, de la 170 la 152, iar numarul ranitilor grav a scazut de la 202 in 2012, la 180 in 2013”, se arata in raport. Asta, iata, gratie acestui organism cu rol consultativ.

Paza in comune – obiectiv ratat
Între toate reusitele cu care se lauda ATOP Salaj intr-un an de zile, intalnim si un obiectiv neindeplinit, in ceea ce priveste „organizarea pazei bunurilor in toate unitatile si comunele din judet, in conformitate cu prevederile Legii 333/2003, modficata si completata”. Reprezentantii ATOP Salaj arata ca „din cele 57 de comune, in 20 a fost organziata paza in toate localitatile, in 17 doar in  unele localitati apartinatoare, iar in 20 de comune nu s-a organizat paza in nici o forma”. Potrivit ATOP, acolo unde nu s-a organizat paza, primarii au invocat imposibilitatea angajarii de personal si a sustinerii financiare a unui astfel de serviciu public. Aici, se intelege, rolul consultativ al ATOP nu a dat roade.

Cine-i ATOP?!
Dar ce este ATOP? Asa cum scrie la carte, Autoritatea Teritoriala pentru Ordine Publica (ATOP) este „un organism independent cu rol consultativ care functioneaza in baza Legii 218/2002 si care are ca scop principal asi-gurarea reprezentarii si promovarii intereselor comunitatii in scopul asigurarii unui climat de ordine si siguranta pu-blica”. La nivel de judet, din aceasta structura fac parte: Tiberiu Marc, presedintele Consiliului Judetean Salaj; Csoka Tiberiu si Valer Crisan, vicepresedinti ai Consiliului Judetean Salaj, Dan Ghiurco, Alin Demle si Ioan Abrudan, consilieri judeteni. Membrii de drept ai acestei structuri au fost stabiliti: Iosif Ghiurca, seful Inspectoratului Judetean de Politie (IPJ) Salaj; Ioan Groza, reprezentantul Corpului National al politistilor si Lucian Baican, subprefectul judetului. Ca si reprezentanti ai comunitatii in ATOP Salaj au fost desemnati: Ionel Ciunt, prefectul judetului; Radu Bara, arhitect sef in cadrul Consiliului Judetean Salaj si Adrian Budusan, administratorul societatii comerciale „Paza, Obiective si Interventie”, aflata in subordinea Consiliului Judetean Salaj.
Membrii ATOP participa la o sedinta de comisie odata pe luna, iar trimestrial se intalnesc in plen. Pentru acti-vitatea lor, ei sunt remunerati cu o indemnizatie de sedinta al carui cuantum se ridica la 1.000 de lei pentru fiecare din cei 12 membri.

Post Views: 46