La cea de a IX- a editie a Festivalului National al Traditiilor Populare de la Sibiu, „Diploma de Excelenta” a fost acordata de catre organizatori Centrului de Cultura si Arta al Judetului Salaj.
Cea de a IX-a editie a Festivalului National al Traditiilor Populare, desfasurat in perioada 12-14 august la Sibiu, in cel mai mare muzeu in aer liber din tara (Complexul Muzeal „Astra”), a avut ca invitati pastratori ai zestrei folclorice a judetului Salaj, precum si promotori ai produselor specifice satului salajean. Invitatia se face in urma unor evaluari ale organizatorilor, iar Salajul, alaturi de Harghita si Ilfov a intrunit punctajul si criteriile pentru a-si face prezenta la un festival de o asemenea anvergura. Alaturi de romani, sute de straini au cantat si au dansat cu artistii salajeni, au vizitat standurile mesterilor populari, au cumparat si s-au infruptat din produsele traditionale „concepute” in zonele din jurul Mesesului, de pe Somes, ori de la poalele Muntilor Plopis. Intamplarea a facut ca tot in perioada 12-14 august si tot pe cele 91 de hectare ale Complexului Muzeal „Astra” sa se desfasoare si Targul Mesterilor Populari din Romania. In cele trei zile a fost lume aici cata frunza si iarba.
Interpretare de exceptie
Desi a fost intr-o formula restransa (patru perechi pentru dansuri populare romanesti, patru perechi pentru dansuri populare maghiare), dansatorii si instru-mentistii Ansamblului „Mesesul” din Zalau, au reusit trei seri la rand sa incante publicul adunat in amfiteatrul de pe marginea lacului din complex (scena se afla pe lac) prin maiestria artistica si originalitatea interpretarilor. In paranteza fie spus, cand pe scena isi etalau veleitatile cele patru perechi de dansuri maghiare, din public s-a auzit o voce entuziasmata: „Sa vina dansatorii din Harghita sa ia lectii de la ungurii din Salaj”. Cinci zone etnografice ale Salajului s-au reunit pe scena, iar cantecele populare interpretate de tinerele soliste Adelina Borzan si Alexandra Preda i-au facut pe multi spectatori sa-si reuneasca vocile intr-un cor ad-hoc, alaturi de solistele salajene.
Palinca de Salaj si vinul de Borla au trecut ca painea calda
Produsele traditionale din Salaj au fost la mare cautare. Spun asta pentru ca branza de capra si branza de burduf de oaie aduse intamplator de Florica Criste, mester popular si rapsod din Cizer au trecut in mai putin de o jumatate de ora de la expunere. Cei aproape o suta de litri de vin de Borla (sec, demisec, dulce) s-au vandut pana a doua zi la amiaza (15 lei butelia de 750 de mililitri). Lui Grigore Ardelean, presedintele Asociatiei Producatorilor de Palinca din Salaj ii venea sa se traga de cap ca nu a adus la Sibiu mai multa „zeama de prune”. 60 de litri a vandut in doua zile (40 de lei litru) si a treia zi a somat fiindca i se terminase produsul.
Sfintii din icoane n-au fost instrainati
Doua facatoare de icoane din Salaj au fost prezente la Festivalul National al Traditiilor Populare din Sibiu. Este vorba despre tanara si talentata Alexandra Ligia Bodea din satul Iaz, comuna Plopis, cu icoane pe sticla si de cunoscuta iconareasa Olga Ortan cu icoane pe lemn. Nu stiu ce au gandit cele doua pictorite, dar nici una nu a dorit sa-si vanda produsele artistice, cu toate ca li s-au oferit sume deloc neglijabile. Si una si alta afirmau ca au vrut doar sa testeze „priza” la vizitatori.
Americanii au cumparat pe rupte potcoave si scoabe
Singurii fierari prezenti la festival au fost Anton Stoica (82 de ani) din Mirsid si nepotul sau Adisor Iusan (18 ani). Atelierul amenajat in Casa fierarului din complex a fost vizitat de sute de persoane. Vizitat ca vizitat, dar nici nu apuca sa se raceasca fierul scos din jarul de la foale si sa fie batut pe ilau, ca si sareau cumparatorii pe el. Se facuse coada la fierale lui ‘nea Anton ca la sobolani pe vreme Comunei din Paris. Incantati de vraja foalelor si a focului dar si a metalului acultator, cumparau americanii si evreii si suedezii (mai putin romanii) aflati in trecere si potcoave si cuie si caiele si scoabe, de nu mai joiau batranul si nepotul sa le confectioneze.
Ceapa care „arata” timpul
La standul cepei din Pericei a fost un adevarat spectacol. Cununi de ceapa, impletituri, jucarii, diferite obiecte plus imortalizarea in „Cartea Recordurilor”, plus singurul monument al cepei din lume. Maria Ardelean a avut ingenioasa idee de a-i da unei cepe infatisarea de ceas. Venea lumea, cumpara cate o cununa de ceapa si admira ceasul. Fiind si eu prin preajma le spuneam ca ceasul din ceapa este functional, sa-l duca la ureche si sa-l asculte Unii ma credeau altii nu. Curios este faptul ca dintr-un numar de 30 de vizitatori, douasprezece femei m-au crezut si duceau ceapa la ureche sa-i auda tic-tacul. (Nu vreau sa par misogin, dar nici un barbat n-a muscat din „momeala” cu ceasul). Femeile se plangeau ca nu aud nimic, iar eu politicos le recomandam sa se adreseze unui orelist. Toate participantele la show au stiut de gluma.
Mancaruri de-ti lasa gura apa
La bucataria lui Mircea Groza era coada ca pe vremea foametei. Flavius Lucacel, Nastasia Boticas, Silvia Hodis in frunte cu maestrul Groza, membri ai cunoscutului grup „Niste tarani”, au reusit sa sature sute de guri cu topala cu pui si mamaliga, tocana de berbecut cu cartofi noi, ori linte ostia cu carne (mancare romana) Daca mai amintim si faptul ca placintele cu branza, ceapa si marar preparate aici (30 la numar), au trecut in mai putin de cinci minute ne putem da seama cata cautare au avut produsele culinare din Salaj.
Mestesugarii au facut demonstratii
Pe langa cei amintiti mai sus la Sibiu au fost prezenti si mesterii populari Ileana Gratiana Pop (cusaturi-tesatorie), Florica Criste (cusatorie, tesatorie), Stefan Bara si Stefanita Bara, cioplitori in lemn din Fildu de Sus, Csabi si Csibi Marta, olarit ,satul Borla comuna Bocsa, Petru Teglas din Var, impletituri nuiele. S-au facut demonstratii practice sub ochii admiratorilor dandu-li-se lamuriri curiosilor si multe dintre produsele expuse au fost achizitionate de iubitorii de frumos si autentic.

Post Views: 78