Anul trecut s-au nascut in afara granitelor mai multi copii romani decat cei nascuti in tara

Un roman din cinci traieste peste hotare. Si este vorba in cvasitotalitate de tineri, adica forta de munca

In cadrul unui eveniment organizat ieri, 2 mai, de Ziua Tineretului, in capitala, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Pastîrnac, a declarat ca in 2016 s-au nascut mai multi copii români în diaspora decât în tara, ceea ce arata modul în care tânara generatie îsi vede dreptul la mobilitate în Europa.
Din afirmatiile ministrului reiese ca astazi avem peste 4,4 milioane de cetateni români în comuntati din diaspora si anul trecut, pentru prima data, conform statisticilor Eurostat, s-au nascut mai multi copii romani în diaspora decât în România.
„Sunt niste cifre care ne ridica extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveste modul în care tânara generatie îsi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra si unde se regaseste în acest ciclu si România – tara de origine, care este echilibrul exact între dorinta normala de perfectionare, de continuare a unei cariere atât în România cât si în celelelate state membre ale Uniunii Europene”, a spus ministrul Andreea Pastîrnac.
Dincolo, insa, de dreptul tinerei generatii la mobilitate europeana, de care vorbeste ministrul, faptul ca se nasc mai multi copii romani in afara granitelor decat in tara spune multe. Ca tinerii care fac copii, cei care sunt si cei mai apti de munca, au parasit Romania pentru un trai mai bun, de care acasa nu se pot bucura. Ca Romania se depopuleaza, iar criza fortei de munca, si calificata si necalificata, este usturatoare. Ca Romania este in regres din punct de veedere social si economic.
Sa descifram putin ce inseamna faptul ca 4,4 milioane de romani, dintr-o populatie de 19,8 milioane (date din 2015) sunt dincolo de granite. Inseamna ca peste 22 la suta din populatie a preferat sa paraseasca Romania.
Daca luam in calcul populatia Salajului, de 240.000 de locuitori, si pastram proportia celor plecati la nivel national, descoperim ca sunt plecati peste granite peste 53.000 de salajeni. Bineinteles ca in cvasitotalitate tineri, forta de munca. In judet au ramas sa isi duca traiul, in general cu pensii mici, peste 70.000 de salajeni pensionari.

Fuga din calea esecului economic

Dupa cifre, exodul populatiei din Romania este comparabil cu exodul sirienilor din calea razboiului. Siria are peste 4 milioane de refugiati din calea razboiului, iar Romania are aproximativ 4,4 milioane de „refugiati” din calea saraciei, a proastei administrari a tarii. 

România are o populatie de 19,8 milioane de locuitori, in scadere continua. Conform prognozelor, pe teritoriul Romaniei vor trai undeva la noua milioane de oameni in 2050. Sa aducem aminte ca la momentul decembrie 1989 populatia României era de aproximativ 23 de milioane de locuitori. “ncepând cu 1991, aceasta a intrat într-o tendinta accelerata de scadere. Dupa 89, tara a cunoscut un deceniu de instabilitate si profund declin economic, consecinte provocate de o administrare defectuoasa si corupta si de lipsa unor reale reforme structurale. Dupa o serie de privatizari si reforme de la sfârsitul anilor „90 si începutul anilor 2000, interventia guvernului în economia tarii a fost destul de absenta, în comparatie cu economiile celorlalte state din Europa. Economia este predominant bazata pe servicii, care reprezinta 55 la suta din PIB. Un aport însemnat în economia româneasca îl reprezinta sumele de bani trimise de cetatenii români care lucreaza în alte tari. Conform ultimelor estimari ale Bancii Mondiale, aceasta suma s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde de dolari.
In anii 90, in Salaj munceau aproximativ 90.000 de persoane. Acum, in 2017, muncesc aproape jumatate, aproximativ 48.000 de persoane. Zalaul avea dupa revolutie aproximativ 40.000 de salriati, pentru ca in prezent sa aiba abia 17.000 de salariati.
Dintre marile întreprinderi din Salaj inchise dupa revolutie sunt de amintit Întreprinderea miniera Salaj, Întreprinderea de Armaturi Industriale din Fonta si Otel (IAIFO) Zalau, Întreprinderea de prelucrare a lemnului (IPL) Zalau, “ntreprinderea de conductori emailati, Întreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei, Întreprinderea viei si vinului (IVV) Zalau, Întreprinderea de industrializare a carnii Zalau, Întreprinderea de industrializare a laptelui Simleu Silvaniei si Întreprinderea de morarit si panificatie Zalau. Plus o sumedenie de mici fabrici din industria alimentara si industria usoara.