Anul 2022 a fost unul cu plăți record din fonduri europene în sectorul transporturilor.

“Creșterea capacității administrative, care a fost inițiată la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în decembrie 2021, a determinat creșterea gradului de contractare precum și scurtarea termenelor de avizare și adoptare în cazul finanțării obiectivelor de infrastructură”, spun reprezentanții ministerului.

Pentru contracte de infrastructură, România primit în 2022 din fonduri europene 2,27 miliarde euro, față de 1,41 miliarde euro în 2021, 1,22 miliarde euro în 2020, 0,850 miliarde euro în 2019, 0,51 miliarde euro în 2018.

În cazul proiectelor de infrastructură rutieră se înregistrează cea mai mare creștere a sumelor plătite: 1,75 miliarde euro (2021 – 0,98 miliarde euro, 2020 – 0,73 miliarde euro, 2019 – 0,40 miliarde euro, 2018 – 0,26 mmiliarde euro).

Tot în anul 2022, au fost semnate contracte în domeniul transporturilor în valoare de 9,74 miliarde euro. În curs de semnare sunt contracte în valoare de 409 milioane euro, rezultând o valoare totală de 10,2 miliarde euro.

Anii trecuți, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor, s-au semnat contracte de 966 milioane euro în 2021, 2.9 miliarde euro în 2020, 892 milioane euro în 2019, 877 milioane lei în 2018.

În cazul infrastructurii rutiere, contractele de lucrări semnate sunt în valoare de 5,36 miliarde euro si  însumează peste 220 kilometri de autostradă, dintre care principalele proiecte sunt A1: Sibiu-Pitești și  A7: Ploiești-Pașcani.

În cazul sectorului feroviar, contractele de lucrări semnate sunt în valoare de 3,53 miliarde euro și totalizează peste 240 kilometri de cale ferată de mare viteză, principalele proiecte fiind Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor.

Totodată, contractul ce vizează primele trenuri noi luate în România în ultimii 20 de ani are o valoare de  603 milioane de euro. 

În cazul sectorului aerian, contractele de lucrări semnate sunt în valoare de  249 milioane euro si vizează construcții de terminale și reabilitări de piste pentru majoritatea aeroporturilor din România.

În sectorul naval, valoarea totală a contractelor este de 110 milioane euro, iar în cazul metroului, 288 milioane euro.

”Când tragem linie și facem bilanțul, putem afirma că suntem în situația fericită de a constata că ceea ce ne-am propus am realizat. Deciziile corecte au determinat creșterea numărului de proiecte mature.  Avem contracte mai bine scrise și, astfel, putem să atragem mai mulți bani europeni. Am spus de atâtea ori că dezvoltarea României stă și în capacitatea celor implicați în absorbția fondurilor europene de a ști să scrie, implementa și monitoriza un proiect astfel încât tot ce ne propunem să fie finalizat la termen. Pe cei care au înțeles mesajul meu îi felicit pentru munca depusă și sunt sigur că în 2023 vom realiza împreună, din nou, un an al recordurilor în absorbția fondurilor europene în transporturi”, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Asociația Pro Infrastructură: 2023 va fi un an peste medie

Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează marile proiecte din domeniul transporturilor, face previziuni rutiere optimiste pentru anul în curs.

“Ce inaugurăm în 2023? Borna celor 1000 de kilometri va fi atinsă, probabil, de turcii de la Nurol cu mini-lotul A3 Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,554 km) în perioada mai-iunie. Compatrioții lor de la Alsim Alarko ar putea să le <fure> trofeul simbolic dacă se vor mobiliza și vor dori să deschidă parțial lotul 2 al A0 Sud. Dacă nu, vor da în trafic toți cei 16,30 km până la sfârșitul verii. Tot Alsim Alarko are termen de livrare septembrie pe tronsonul 1 din A0 Sud (16,93 km) dar este nevoie să tragă tare și, chiar dacă ar rata toamna, trebuie să fie gata în decembrie! Șanse maxime de inaugurare în toamnă sunt și pe T3 DEx12 Slatina-Colonești (31,75 km) executat de UMB, din care șoferii vor putea folosi doar aproximativ jumătate (Valea Mare-Negreni). Chiar dacă se va ieși din aceste estimări optimiste, în condiții normale cele 4 șantiere de mai sus ar trebui să fie un pariu sigur pentru 2023: 78,534 kilometri de autostradă și drum expres. În același pariu adăugăm celălalt proiect major, amânat din 2022, care va fi dat în trafic: podul suspendat de la Brăila (WeBuild-IHI), pe conexiunea scurtă (Smârdan) sperăm în mai-iunie și pe cea lungă (Jijila) în decembrie cel mai târziu. Și încă două investiții mai mici, dar cu impact foarte mare: pasajele Berceni și Oltenița de pe DNCB, ambele în primăvară. Șanse foarte bune de inaugurare în 2023 avem pe lotul 2 din A0 Nord, unde UMB accelerează deși are termen iunie 2024. Sunt două opțiuni: aproximativ 10 km între DN1 și A3 fără bătăi de cap sau tot proiectul lung de 19 km cu o descărcare provizorie în DJ100 la Afumați doar dacă se deranjează CNAIR. Strabag forțează de asemenea o deschidere devansată: aproximativ 13 km de drum expres pe DEx11 la vest de Oradea, între Autostrada A3 și DN1/Calea Borșului. Tot șantierul are 19 kilometri și austriecii vor să-l livreze până în decembrie, deși au termen martie 2024. Și mai visăm, într-un scenariu ultra-optimist, la o demonstrație de forță a asocierii Strabag-Geiger pe A3 între Chețani și Câmpia Turzii, unde stadiul fizic după rezilierea cu Straco este aproape 40% și cei doi antreprenori au capacitatea tehnică de a produce surpriza plăcută și să deschidă la limită, în decembrie, cei 15,691 kilometri, livrând cu jumătate de an înainte de termenul contractual veriga lipsă pe A3 dintre Cluj-Napoca și Târgu Mureș”, estimează Asociația Pro Infrastructură.

Post Views: 92