ANI a publicat lista ruşinii cu 32 de parlamentaricare şi-au angajat rudele

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a anunţat că 32 de actuali sau foşti parlamentari au fost în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. 

Sunt acuzaţi 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese prin angajarea rudelor fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).
În patru cazuri (trei foşti deputaţi şi un fost senator) ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.
În cazul celorlalţi 28 de foşti sau actuali parlamentari a intervenit termenul de prescripţie de cinci ani pentru conflictul de interese de natură penală, precizează ANI.

Tot felul de rude angajate pe tot felul de salarii

Toate cazurile descrise de ANI sunt din legislatura 2008 – 2012. Aleşii şi-au angajat pe diverse funcţii în birourile parlamentare soţii, cumnaţi, fraţi şi surori, fii şi fiice, nepoţi, gineri şi nurori, sau chiar mama. Unii au nagajat câte un membru al familiei, alţii mai mulţi, aşa că sumele contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese variază de la caz la caz o datră în funcţie de remuneraţia rudelor şi o dată în funcţie de câţi membri ai familiei au fost angajaţi.
Cu sume mari imputate se distinge fostul deputatul PNL Doru Braşoan Leşe, care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar în baza contractului civil încheiat fratele său a obţinut venituri salariale de 92.443 de lei.
Îl urmează deputatul în funcţie Laurenţiu Nistor (PSD), care a încheiat contracte civile prin care şi-a angajat fiica şi ginerele, cei doi obţinând venituri salariale de 79.942 de lei.
Deputatul PSD Ion Mocioalcă „se distinge” prin cel mai „subţire” contract, prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 892 de lei.
Nu lipsesc nume „mari”. Fostul ministru Relu Fenechiu şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar Mădălin Voicu şi-a angajat nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar.

Fiul lui Iuliu Nosa a fost consilierul deputatului sălăjean

Pe lista ANI se regăseşte şi deputatul sălăjean PSD Iuliu Nosa, care a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul parlamentar. În baza contractelor încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.971 de lei, la care se adaugă indemnizaţia pentru creşterea copilului pe care a primit-o timp de un an, începând din 20 martie 2012.
La începutul acestui an, când ANI s-a sesizat şi a trimis o adresă Camerei Deputaţilor prin care a cerut informaţii despre 47 de deputaţi, deputatul Iuliu Nosa a confirmat că Ionuţ Nosa a fost angajat la biroul său parlamentar, menţionând că la vremea respectivă nu cunoştea că prin acest lucru încalcă vreo lege.
“A fost o perioadă angajat Ionuţ, băiatul meu, în 2008 sau 2009. Dar angajarea nu o facem noi, ci Camera Deputaţilor, care încheie contractul de muncă. Când am făcut solicitarea de angajare nu am ştiut să existe vreo lege să interzică acest lucru. La câte se întâmplă acum cu ANI, nu mă miră”, a declarat atunci deputatul, care a precizat că o eventuală sancţiune se aplică doar de către o instanţă de judecată, nu de către ANI. “Dacă voi face obiectul unei cercetări în instanţă, mă voi supune deciziei instanţei”, a declarat deputatul Iuliu Nosa pentru Graiul Sălajului.

Legea încălcată şi pedepsele prevăzute

Potrivit ANI, cei 32 de actuali şi foşti parlamentari au încălcat următoarele prevederi legale: art. 70 şi 71 din Legea 161/2003, potrivit cărora „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative; Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”; art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit căruia „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, stop_coloana pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

Alte 22 de cazuri în perioada 2011 – 2015

ANI a menţionat că, în perioada 2011 – 2015, a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, încălcând, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natură penală şi administrativă.
În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, în urma sesizării Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trimiterea acestora în judecată, instanţa a dispus condamnarea la închisoare cu suspendarea pedepsei şi interzicerea unor drepturi în 17 cazuri, dintre care nouă sunt sentinţe irevocabile.
Referitor la conflictele de interese administrative, în 15 cazuri instanţa a confirmat, prin decizii definitive şi irevocabile, constatările Agenţiei Naţionale de Integritate.

Cinci primari sălăjeni condamnaţi sau judecaţi pentru conflict de interese

ANI a făcut probleme şi multor primari sălăjeni. Unii şi-au ispăşit deja pedeapsa, alţii aşteaptă să fie judecaţi.
Sandu Bercean, primarul comunei Meseşenii de Jos, membru marcant al PSD, a fost condamnat la şase luni de închisoare cu executare pentru conflict de interese. El a fost acuzat de ANI că şi-a angajat fiica pe post de consilier personal. A stat doar trei luni după gratii.
Andrei Maior, primar în Crişeni, a fost destituit prin ordin de prefect din funcţie, după ce a fost condamnat la 6 luni de închisoare cu suspendare. El şi-a angajat în două rânduri fiul pe post de consilier personal.
Eugen Bălănean, primarul oraşului Jibou, a fost şi el destituit din funcţie prin ordin de prefect, după ce a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, acuzat de conflict de interese. În timpul cât a fost primar a încheiat contracte comerciale cu o firmă al cărei administrator era tocmai fiul său.
Dan Claudiu Lazăr, primar în Dragu, a fost trimis în judecată printr-un raport al ANI, acuzat fiind de conflict de interese. El şi-a angajat mama pe post de consilier personal. A fost destituit din funcţia de primar prin ordin de prefect.
În vizorul ANI se află şi Emeric Pop, primarul comunei Crasna, pentru conflict de interese. El este acuzat că şi-a angajat soţia pe post de director la Centrul de bătrâni din Crasna. Cercetările nu sunt încă definitivate.

Cinci primari sălăjeni cercetaţi de procurori

Alţi cinci primari din Sălaj au intrat pe mâinile procurorilor şi ale jude-cătorilor pentru acuzaţii de corupţie.
Ioan Barou, primarul comunei Bocşa, a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilat infracţiunilor de corupţie. A fost condamnat de către magistraţii Curţii de Apel Cluj la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Barou a fost destituit din funcţia de primar prin ordin de prefect.
Fărcaş Liviu Nicolae, primarul comunei Cizer, este inculpat într-un dosar care se află pe rolul Judecătoriei din |imleu Silvaniei. El şi încă alţi patru funcţionari din primărie sunt acuzati de abuz în serviciu contra intereselor publice, asimilat infracţiunilor de corupţie.
Primarul oraşului |imleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, a fost trimis săptămâna trecută în judecată, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals şi uz de fals.
Ioan Catană, primarul comunei Chieşd, are dosar pe rolul Judecătoriei |imleu Silvaniei, acuzat fiind de comiterea mai multor infracţiuni de corupţie, conflict de interese şi abuz în serviciu.
Eugen Bălănean, fostul primar al oraşului Jibou, este cercetat de procurori pentru cinci infracţiuni: trei de abuz în serviciu, una de conflict de interese şi una de agresiune asupra persoanei.