Angajatorii sunt obligaţi să ofere mamelor şi femeilor insărcinate mai multe drepturi

De ieri au intrat în vigoare mai multe reguli şi clarificări privind protecţia maternităţii la locul de muncă. Este vorba despre Legea nr. 154/2015, pentru modificarea OUG 96/2003. La locul de muncă, atât gravidele, cât şi mamele lăuze sau care alăptează pot să beneficieze de măsuri de protecţie socială pe care angajatorul trebuie să le respecte. 

Salariatele trebuie să obţină un document de la medicul de familie prin care informează angajatorul cu privire la starea lor, iar angajatorii trebuie să asigure gravidelor sau mamelor condiţii de muncă în care acestea să nu fie expuse unor riscuri care să le afecteze sănătatea lor, a fătului sau nou-născutului. Angajatorii trebuie să facă o evaluare a riscurilor locului de muncă şi să informeze în scris salariatele cu privire la rezultate şi drepturile pe care le au. Angajatorul poate anunţa alţi salariaţi sau colaboratori cu privire la starea de graviditate a unei angajate doar cu acordul scris al acesteia, atât timp cât sarcina nu este vizibilă.

Programul de muncă redus, cu acelaşi salariu

Dacă se constată riscuri pentru sănătatea gravidelor sau a copilaşilor, cum ar fi toxicitate, sau altele asemenea, angajatorul este obligat să modifice temporar condiţiile de muncă sau programul de lucru al gravidei sau mamei, conform recomandărilor medicului de medicina muncii sau medicului de familie, cu păstrarea aceluiaşi nivel salarial.
Dacă acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine întemeiate, salariata trebuie să fie repartizată pe un alt post, iar dacă nici acest lucru nu este posibil gravida va beneficia de concediu de risc maternal, cu o indemnizaţie al cărei cuantum este 75 la sută din media veniturilor salariale din ultimele 6 luni. Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile şi este acordat, după caz, în întregime sau fracţionat. Concediul de risc maternal se acordă pe baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, dacă salariata s-a dus la consultaţiile pre şi postnatale. După naştere, mamele sunt obligate să efectueze cel puţin 42 de zile de concediu. stop_coloana

 Pauze de odihnă şi pentru alăptare

Daca gravidele şi mamele lucrează stând în picioare sau pe scaun, acestea trebuie să beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau pentru a face mişcare, după caz.
De asemenea, mamele care alăptează trebuie să primească două pauze de alăptare a câte o oră până când copilul împlineşte un an. La cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru zilnic, fără diminuarea veniturilor salariale.
Dacă din motive de sănătate angajatele nu pot să îndeplinească întreg programul de lucru, acestea sunt îndreptăţite la o reducere de un sfert din durata normală de muncă. Măsura este luată în baza recomandării medicului şi cu păstrarea salariului la acelaşi nivel.
Gravidele şi mamele nu pot fi obligate să muncească noaptea. Acestea au dreptul de a cere angajatorului transferul pe un loc de muncă de zi.
Angajatorilor le este interzis să concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legătură directă cu starea acestora, cu excepţia cazurilor de faliment, dizolvare a reoganizare juridică. Totodată, nu poate fi dispusă încetarea raporturilor de muncă/serviciu dacă salariatele sunt în concediu de risc maternal, de maternitate, pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav.
În situaţia în care angajatelor le sunt încălcate sau refuzate anumite drepturi prevăzute de lege, acestea se pot adresa Inspectoratului teritorial de muncă.