Considerate de autoritati mai degraba drept o povara decat o oportunitate de promovare turistica, bisericile de lemn, monumente de traditie vechi de cateva secole, sunt, azi, gata sa se prabuseasca. Preotii parohi sunt mult mai preocupati de construirea unui locas de cult nou, decat… de carpirea altuia vechi, iar primariile nu vad in reabilitarea acestor monumente o prioritate. Asa se face ca bisericile de lemn intrate in proces de restaurare in ultimii ani pot fi numarate pe degetele de la maini.
Anul trecut a fost primul in care lucrurile au mers, cat de cat, mai bine. La insistentele Directiei Judetene pentru Cultura, cinci primarii si-au pregatit din timp proiecte, astfel ca in momentul in care Ministerul Culturii a pus, in vara, la dispozitie fonduri pentru reabilitarea bisericilor de lemn, cele cinci proiecte au avut prioritate. Este vorba despre bisericile din Lozna, Fodora (comuna Galgau), Letca, Brusturi (Creaca) si Samsud (biserica de piatra). Din pacate, potrivit informatiilor primite de la Valeria Lehene, consilier de specialitate in cadrul Directiei pentru Cultura, ultimele doua biserici n-au mai apucat sa intre in lucru. Cea din Brusturi, din cauza ca Primaria Creaca n-a binevoit sa incheie un contract cu o firma proiectanta, pierzand, astfel, finantarea. Cea din Samsud a fost „descalificata”, fiind un program de finantare adresat, exclusiv, bisericilor de lemn. Pierderea celor doua proiecte a fost compensata, oarecum, de finantarea altor doua, unul pentru restaurarea bisericii din Sirbi (comuna Sig), iar celalalt pentru biserica de lemn din Zimbor. Secretul castigarii finantarii a fost, si in aceste cazuri, faptul ca primariile in cauza aveau pregatite proiectele tehnice.
Numarul bisericilor de lemn care necesita urgent interventii este, insa, mult mai mare. Printre prioritati se numara, conform datelor primite de la consilierul Directiei pentru Cultura, cel din Sanmihaiu Almasului, Dragu, Brusturi, Bulgari, Toplita si Soimuseni. Desi nu este din lemn, si biserica din Samsud (aflata si ea in lista monumentelor istorice) are nevoie urgenta de reparatii, Valeria Lehene apreciind ca edificiul, in care s-a slujit pana zilele trecute, se afla in real pericol de prabusire. Deocamdata, la pregatirea proiectelor lucreaza doar primariile din Sanmihaiu Almasului si Dragu, insa pentru a avea sanse la finantare, toate autoritatile locale trebuie sa invete, macar in ceasul al 12-lea, lectia: proiectul este baza!
Reamintim ca, in Salaj, sunt inventariate in Lista monumentelor istorice nu mai putin de 68 de biserici de lemn, adevarate marturii vii ale trecutului, care asteapta sa fie restaurate si aratate lumii.
Amenintate cu prabusirea, bisericile de lemn asteapta… proiectele primariilor
Articole
Zi cu emoții: Azi aflăm dacă intrăm de tot în Schengen de la 1 ianuarie 2025
Aflăm astăzi dacă România intră și terestru în Spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025. Decizia de ridicare a verificărilor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România este primul punct pe ordinea de zi a Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne. În prezent, România este inclusă în Spațiul Schengen doar maritim și aerian. Săptămâna trecută, guvernul olandez a anunțat că va susține cele două țări în acest demers. În ceea ce privește aderarea României la…
Mai mult...465 de parlamentari vor legifera în următorii patru ani. Cei mai mulți, aleși în București
Parlamentul României va fi format, în mandatul 2024-2028, din 331 deputați și 134 de senatori. Județul Sălaj are șase mandate de parlamentari. La nivel național, cea mai mare reprezentativitate o au locuitorii Capitalei, cu 42 de demnitari. Cel mai mic număr de parlamentari au județele Giurgiu și Ialomița – câte cinci parlamentari fiecare. Sălajul a trimis în Parlament patru deputați și doi senatori. Biroul Electoral Central (BEC) a prezentat rezultatul final al alegerilor parlamentare care au avut…
Mai mult...