Trai din burlane
Ceea ce am vazut ieri la expozitia organizata de Muzeul Judetean sub genericul „Comunitatea tiganeasca in Salaj – cerc de magie si cantec” mi s-a dat sa vad de multe ori in realitate. Adica aspecte pozitive din viata comu-nitatilor de romi. La expozitie erau prezentati tigani din Sig, Starciu si Zalau intr-un mod idilic cu nunti, botezuri, sarbatori, semnatarul acestor randuri a discutat pe viu cu gabori si bumbacari, cu tigani romanizati, care mi-au impartasit si neca-zurile si bucuriile lor. Familia lui Gabor Lajos compusa din sase membri sta in chirie pentru ca o „bunatate de mama” le-a vandut casa. Lajos cu cei trei prunci ai sai lucreaza la confectionarea si montarea burlanelor de tabla zincata. E priceput si clientela nu-i lipseste.Se lauda cu burlanele montate la vila procuroarei Rodica Pece. Sotia sa trudeste la ADP 13 zile pe luna pentru ajutorul social. Lajos nu bea bauturi alcoolice. Nici nu fura. Religia sa-adventist de ziua a saptea (sambatar) nici nu i-ar ingadui. Este mandru ca face parte din familia gaborilor si nu-si leapada vesmintele (pantaloni largi, palarii negre cu boruri mari) care caracterizeaza aceasta grupare. Revenind la evenimentul de ieri, cateva exponate si un filmulet ii infatisau pe tiganii din Mal trabaluind la maturoaiele dupa care-si castiga existenta.
Romeo si Julieta cu happy-end
Ce-am mai vazut la expozitie, ce-am mai vazut in realitate? Am vazut tinere pana in 15 ani, cu viitorul sot de mana. La tiganii care se respecta nu exista relatii premergatoare casatoriei. Tratativele le duc mai mult parintii, iar averea este un punct cheie, cu o treapta pe podium mai sus decat iubirea. Dar cunosc si doi tineri, fata din Zalau, baiatul din Romanasi, care vazand ca nicicum nu-si pot indupleca parintii in a-i lasa sa-si uneasca destinele si-au luat lumea in cap si…dusi au fost. S-au mutat in Jibou si acum este una dintre onorabilele familii de pe stada Caramidari a urbei de pe Somes.
Mantuire, covoare si perdele
Langa casa familiei Vitan din Zalau se afla biserica penticostala „Maranata” Intreaga familie este penticostalizata. Membrii ei nu fac burlane. Procura covoare si perdele de la fabrici de profil din tara si tot in tara le vand. Doua tinere cu chipul bun de pus pe copertile revistelor playboy imi spun cate ceva despre mantuire, poate, poate voi musca din momeala lor. Vazand ca sunt rece la… provocare, ataca subiecte mai lumesti, ca de pilda succesul de comercializare a marfii, in preajma sarbatorilor, in cazul de fata a Pastelor care se apropie. Copii au cu duiumul. Cultul lor le interzice avortul. Femeile sunt curate, cu rochii inzorzonate si fara bijuterii. Muncesc si nu le e rusine sa strige pe ulitele satelor „Hai la covoare, hai la perdele”. Printre exponatele prezentate ieri la muzeu se aflau si cateva fotografii infatisand prunci de tigani impletind cosuri din nuiele. Daca acestia se invata cu munca din pruncie exista mari, mari sanse sa nu fure, sa nu cerseasca atunci cand vor fi adulti
Nu toti tiganii sunt nelegiuiti
Nu putem incheia acest material, fara a-i felicita pe cei trei elevi (Larisa, Iulia si Cipri) ai Colegiului National Silvania, care s-au trudit si au reusit in mare parte sa prezinte prin fotografii viata unor comunitati de romi intr-o alta ipostaza decat cea cunoscuta majoritatii dintre noi. Ce-i drept, idilizata, cu un accent de realism sters. Mesajul ar fi ca nu toti cei 12.544 de tigani din judet savarsesc faradelegi, fura, se-ncaiera, cersesc. Asta pe fondul unor fraze sforaitoare de integrare a romilor, in care de fapt prea putin ne implicam.

Post Views: 355