Situata in Depresiunea Almas-Agrij, comuna Agrij are in componenta ca unitate teritorial administrativa doua asezari: Agrij, sat resedinta de comuna si Rastoltul Desert. Suprafata pe care se intinde nu depaseste 33,3 kilometri, iar populatia numara 1428 de suflete, din care 20,43 la suta sunt tuciurii, dar si mai albineti din marea familie indo-europeana. Cum s-ar zice altfel tigani. Chiar daca au existat comunitati mai mari sau mai mici in aceasta zona, atestarile documentare sunt relativ tarzii; 1459 este anul in care documentele atesta localitatea Agrij si 1600 localitatea Rastolt Desert. Pana cu cativa ani in urma, comuna Agrij includea si asezarile Treznea si Bozna, dar schisme au fost de cand e lumea. Populatia comunei Agrij, ca de altfel pretutindeni in mediul rural, este imbatranita. Tinerii nu se prea se inghesuie sa se intoarca la obarsie, iar terenul arabil este scormonit in proportie de 30-40 la suta. In schimb, livezi mai mult sau mai putin ingrijite impanzesc gradinile celor doua sate, furnizand materia prima pentru ispititoarea palinca.
La pomul laudat poti merge si cu sacul
Primarul Pamfil Berar conduce destinele comunei Agrij din anul 2000. Asadar, se afla la a treia legislatura. Localnic fiind, pretinde ca asa cunoaste de bine problemele comunitatii, cum isi cunoaste buzunarele. Poate e si acesta un motiv pentru care obstea i-a incredintat trei mandate la rand. Dar nici prim-edilul nu a stat cu mainile… in buzunare. La cateva luni dupa ce a fost instalat pe… tronul de primar a purces la refacerea infras-tructurii. Cu oarecare nostalgie isi aminteste ca primul drum pe care l-a reabilitat ca lumea cu covor asfaltic a fost DC 72 care leaga cele doua asezari ale comunei Agrij si Rastolt Desert. Cei 75.000 de dolari necesari investitiei au fost obtinuti prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala. Un an mai tarziu, aceasta cale de acces a fost imbunatatita si cu un pod din beton peste Valea Rastoltului, in valoare de 2,8 miliarde lei vechi. In anul 2003 a fost accesat prin Programul PHARE un proiect pentru reabilitarea drumurilor spre comunitatea de tigani in valoare de 1,24 miliarde lei. Totodata in aceasta zona locuita de bruneti a fost introdus curentul electric. In doua etape, cu fonduri obtinute de la Banca Mondiala au fost reabilitati cu tratament dublu bituminos 6,5 kilometri de ulite. Peste Valea Agrijului s-a executat un pod de beton al carui valoare se ridica la 5,54 miliarde. Si daca tot vorbim despre poduri, anul trecut au inceput lucrarile la cons-truirea unui pod peste paraul Pe Vale. Totodata acestui curs de apa i s-au executat praguri de fund, aparari de mal si ziduri de sprijin pe o lungime de 2,4 kilometri in intravilanul satului. De ce este bagat in seama acest parau? Pentru ca in vara lui 2006 a facut ravagii, inundand 184 de gospodarii si peste 8 hectare de teren cu culturi agricole.
Pamantul, bata-l vina
Problemele funciare la nivel de comuna sunt rezolvate, afirma primarul Berar, in sensul ca au fost validate toate cererile de catre Comisia locala de fond funciar. Din pacate sapte cetateni, cu diferite domicilii in tara nu s-au prezentat pentru incheierea proceselor verbale de punere in posesie pentru terenuri cu vegetatie forestiera, iar 27 de persoane pentru terenurile agricole. Primari nu detine padure. In schimb Parohia Ortodoxa din Agrij a pierdut in instanta dreptul de proprietate asupra suprafetei de 78,20 hectare teren cu vegetatie forestiera, in favoarea Parohiei Greco-Catolica Agrij, care de fapt nici nu exista. Satenii Agrijului sunt indignati pentru faptul ca atat padurea cat si terenul agricol al Parohiei Ortodoxe au intrat in posesia Episcopiei Romane Unita cu Roma Greco-Catolica de Cluj-Gherla, cu sediul in Cluj Napoca. Si sunt padurile si pamanturile in majoritate donate de mosii si stramosii locuitorilor Agrijului.
Cultura nu-i Cenusareasa
Sune-mi cu cine umbli ca sa-ti spun ce fel de om esti, sau parafrazand vorba din popor am zice „Spune-mi in ce casa locuiesti ca sa-ti spun ce gospodar esti”. Dupa aceasta ultima sintagma s-a ghidat si primarul Pamfil Berar cand a purces la modernizarea sediului Primariei din Agrij. Imobilul arata ca un bibelou. Faiantat, gresiat, grupuri sociale de interior, alimentare cu apa, incalzire centrala, inlocuirea ferestrelor clasice cu geam termopan etc. Am vizitat cele doua unitati de invatamant din comuna. Scoala gimnaziala din Agrij arata ca o bijuterie, reabilitata de curand, cu un teren de sport asfaltat. La fel si Scoala primara din Rastolt Desert. Ambele unitati au autorizatie de functionare eliberata de Directia de Sanatate Publica. Atat Caminul cultural din Agrij, cat si cel din Rastolt Desert sunt… apte pentru activitati culturale, dar si pentru unele evenimente sociale (nunti, inmormantari, botezuri) fiind dotate cu bucatarie si vesela. La Biblioteca din centrul de comuna se afla la dispozitia cititorilor peste opt mii de volume. Bibliotecara Mariana Longodor afirma ca are inscrisi aproape 500 de cititori care viziteaza frecvent biblioteca.
Comuna cu doua
proiecte europene
Agrijul este comuna din Salaj care a obtinut cele mai multe fonduri structurale nerambursabile prin proiecte derulate prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala. Primul proiect pe Masura 322 (Modernizarea si dezvoltarea satelor,depus prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) „Valea Agrijului” are urmatoarele obiective: Asfaltarea drumului intre Agrij si Romanasi (prin Pet si Poarta Salajului pe o distanta de 18,2 kilometri; Reabilitarea Centrului de copii; Modernizarea Caminului cultural din Agrij. In cadrul acestui proiect mai este cuprinsa si investitia infiintarea unui serviciu public de intretinere a drumurilor si dezapeziri^ care va include achizitionarea de utilaje noi (autobasculanta de 30 tone, buldoexcavator, autogreder, autospeciala IMOB cu lama, imprastietor derapant si cositoare) Valoarea proiectului este de 5,6 milioane euro si s-a semnat deja contractul de finantare. Un alt proiect tot pin FEADR, si tot pe Masura 322, initiat de data asta de comuna Agrij are ca obiective: Extinderea retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare plus statie de epurare in localitatea Agrij; Asfaltarea a 4,8 kilometri de ulite in satul Agrij ; Construirea unui Centru de zi pentru copiii cu dizabilitati; Reabilitarea Caminului cultural din Rastolt Desert. Valoarea proiectului care se afla in faza de licitatie a lucrarilor este de 2,4 milioane euro. Si ar mai fi multe de spus despre proiectele aprobate pentru o sala de sport, pentru o baza sportiva, care vor prinde curand conturul realitatii. Asadar doua din cele cinci proiecte pe Masura 322 castigate in Salaj sunt ale comunei Agrij. E si aceasta o dovada ca a stiut comu-nitatea foarte bine pe cine sa aleaga pentru a o pastori, pentru a o duce la… pasuni grase si izvoare limpezi.

Post Views: 69