Un aparat bugetar supradimensionat platit regeste administreaza o agricultura in care se lucreaza cu mijloace rudimentare. Presedintele Traian Basescu estima recent ca, dupa Revolutie, in agricultura romaneasca s-au bagat 30 de miliarde de euro si au fost scosi 400 de milioane.
S-a ajuns la fundul sacului
Pe an ce trece, tot mai multe hectare de teren, din cele 14,2 milioane pe care le are Romania, raman pustii. Ce-i drept, ne-a impus si Uniunea Europeana sa ne parlogim vreo 2,8 milioane de hectare, dar noi am intrecut masura si am lasat pustiu mai bine de 32 la suta din terenul agricol al tarii. Nu ca vrem asta, dar nu putem mai mult. Bugetul pentru agricultura pe 2010 este infim. Nu sprijina taranii cu subventii si nu sprijina nici investitiile. Desi aduce in fiecare an 7-10 la suta din PIB, agricultura nu primeste decat cu putin peste unu la suta din produsul intern brut. Cele 9 miliarde de lei cate au fost alocate agriculturii s-au impartit si ele cu o chibzuinta redusa, asa incat zilele trecute, Mihail Dumitru, Ministrul Agricultu-rii, se vaicarea ca s-a ajuns la… fundul sacului si ca banii pentru subventiile din acest an vor veni prin 2011. De vor veni.
Batalioane de functionari
Daca bani pentru subventii nu sunt, pentru ingasaminte chimice la fel, pentru irigatii, seminte, pesticide lipsesc cu desavarsire si, cum s-ar zice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sta pe chituci, atunci de unde sunt platite batali-oanele de functionari din institutiile agricole judetene, din minister si din enigmaticele agentii? In Romania, peste 30 la suta din populatia activa lucreaza in agricultura. Intr-adevar e un procent enorm fata de 5,6 la suta media europeana. Numai la nivelul judetului Salaj, in domeniul agriculturii sunt angajati 350 de functionari. Cel mai bine sta Centrul Judetean APIA Salaj, cu cele sase centre locale ale sale, care tine pe langa casa 114 angajati. Acestia sunt si cel mai bine platiti, invocand sporurile de 75 la suta care sunt acordate prin lege pentru ca lucreaza cu fonduri europene. Pana cand legea nu va fi abrogata, sporurile nu vor… cadea. Tot cu fonduri europene si tot de sporul de 75 la suta beneficiaza si cei 21 de angajati ai Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Ma gandesc ca multi, multi semeni de-ai nostri, angajati cu salariul minim pe econo-mie, ar fi mai mult decat fericiti daca ar avea un spor de 75 la suta. Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Salaj are incluse pe statele de plata 63 de angajati, Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie 15 angajati, Oficiul de Studii Pedologice – 8 angajati, Agentia Domeniilor Statului – 2. Nu mai punem la socoteala Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, al carui tatuc este Autoritatea Nationala aflata sub tutela Guvernului si nici Camera Agricola Judeteana, de sub aripioara Consiliului Judetean.
Multa apa de ploaie si putina grindina
Recent, Ministrul Agriculturii a anuntat ca va disponibiliza pana in toamna 2.820 de angajati, reprezentand o reducere de 26-27 la suta a numarului de personal, din care 2000 sunt salariati ai directiilor judetene pentru agricultura si dezvoltare rurala. „Exista directii judetene care au chiar si 100 de angajati, ceea ce reprezinta un numar mult mai mare decat este necesar” a explicat ministrul. Agentiile de plati nu vor fi afectate. Cei 820 de angajati care isi vor pierde locurile de munca provin de la anumite agentii (nu APIA) si din Ministerul Agriculturii. Exista insa si proiecte de restructurare prin comasare (alta Marie cu aceeasi palarie). Se pune problema si a plecarii unuia dintre cei trei secretari de stat, dar Mihail Dumitru a raspuns evaziv ca decizia o va lua primul ministru. De fapt premierul, a cerut tuturor ministrilor sa prezinte o schema de reorganizare a institutiilor pe care le conduc, care sa includa un numar scazut de secretari de stat si agentii aflate in coordo-nare, dar si o reducere cu 25 la suta a numarului de angajati in fiecare minister. Tare mi-e ca totul va fi apa de ploaie cu putina, foarte putina, grindina.
Agricultura de birou inghite bani grei
Ar fi plictisitor pentru cititor sa insirui cifrele din bugetele fiecareia dintre institutiile ante-mentionate. Voi exemplifica doar cu bugetul pe anul 2010 al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Salaj. Institutiei i s-au alocat 3811 de mii de lei, din care cheltuielile cu personalul se ridica la 1752 de mii de lei, cu bunuri si servicii 120 de mii de lei, investitii 219 de mii de lei, despagubiri 28 de mii de lei. Din discutiile cu actualul director interimar al DADR Nicolae Dascalu reiese ca mai exista 1568 mii lei pentru subventii, dar s-a sistat suma pana la aparitia unei noi legislatii in agricultura. Cat despre salariile functionarilor din cadrul instututiilor agricole putem afirma cu mana pe inima ca ele nu sunt pentru vremuri de criza, iar cele ale unor directori sunt de-a dreptul nesimtite la nivel de… Salaj. Pentru cei interesati salariile sunt publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. La OJPDR Salaj, directorul adjunct Dorin Urs primeste lunar o indemnizatie de 6.171 de lei brut, iar 20 de angajati din cei 21 iau in mana peste 2.000 de lei. directorul adjunct de la Centrul Judetean APIA merge acasa lunar cu 4131 lei net, pe cand fostul si contestatul director Alexandru Muresan avea un salariu mult mai mic decat multi subalterni, 2974 de lei. La DADR, nu curge lapte si miere ca la cele doua institutii care lucreaza cu fonduri europene. Salariile nete sunt cuprinse intre 735 de lei (dactilografa) si 2391 lei in cazul directorului adjunct Nicolae Jugrestan. Urmeaza Ioan Bujita si actualul director interimar Dascalu cu 2302 lei. La OARZ fostul director Pece baga in portmoneu lunar 2470 lei, iar cei doi soferi cate 919 lei fiecare. Sefii de directii, servicii si comparimente au si domniile lor salarii grase in special la APIA si OJPDRP , intre 25 – 38.000 lei. Asta este!