Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împaratesti ale Bisericii Ortodoxe, sarbatorita pe 15 august. Aceasta sarbatoare comemoreaza moartea, învierea si slavirea Maicii Mântuitorului. Sarbatoarea marturiseste ca Maica Domnului „a fost luata” de Dumnezeu în împaratia cereasca a lui Hristos, în deplinatatea vietii ei sufletesti si trupesti.

Sarbatoarea ortodoxa a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiata de ceea ce romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. În conformitate cu Sfânta Traditie, Maica Domnului a adormit intru Domnul, asa cum indica si numele sarbatorii.
Apostolii au fost adusi în mod miraculos la acest eveniment si au fost cu totii prezenti, cu exceptia Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din aceasta viata. Apoi, ea a fost înmormântata. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind sa o vada înca o data, i-a convins pe ceilalti sa deschida mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit ca trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga învierii de obste a credinciosilor, care va avea loc dupa a doua venire a lui Hristos.
Praznicul poarta numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din aceasta viata. La fel ca si în cazul Nasterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrarii în Biserica, nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu exista referinte istorice sau biblice pentru aceasta sarbatoare. Biserica Ortodoxa propovaduieste ca Maica Domnului este fara de pacat, dar si ca Fecioara Maria a avut nevoie cu adevarat sa fie mântuita de Hristos – mântuita de încercarile, suferintele si moartea din lumea aceasta. Ea a murit cu adevarat si apoi a fost luata la Cer de Fiul ei, ca Maica a Vietii, si ia deja parte la viata fara de sfârsit din Împaratia Cerurilor. Aceasta viata în rai este pregatita si promisa tuturor celor care „asculta Cuvântul lui Dumnezeu si îl pastreaza” (Luca 11,27-28).
Sarbatoarea este precedata de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn si vin sâmbata si duminica, cu exceptia Schimbarii la Fata (6 august), când este dezlegare la peste, indiferent în ce zi ar cadea. În zilele de peste saptamâna din post, se slujeste stop_coloana ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului, ori Al doilea Paraclis al Maicii Domnului.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndragite sarbatori pentru credinciosii ortodocsi români, mai ales datorita evlaviei deosebite a românilor fata de Nascatoarea de Dumnezeu. Un foarte mare numar de biserici si de manastiri poarta acest hram. În multe locuri, cu aceasta ocazie se organizeaza pelerinaje la manastirile care îsi sarbatoresc astfel ocrotitoarea. Sate si comunitati întregi vin împreuna în aceste pelerinaje.
Credinciosii vin înca din ziua înaintei-praznuiri a sarbatorii, din 14 septembrie si participa la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungeste cu o Priveghere care în unele locuri dureaza pâna foarte târziu în noapte sau chiar toata noaptea.
La slujba de înaintepraznuire se mai cânta în multe biserici si manastiri Prohodul Maicii Domnului, o cântare special alcatuita pentru noaptea dinaintea praznicului, construita dupa modelul Prohodului Domnului si pusa pe linia melodica a celor trei stari ale acestuia.
Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Manastirea Nicula, pastratoarea unei cunoscute Icoane facatoare de minuni a Maicii Domnului. Aici credinciosii se aduna cu sutele de mii. Foarte multi, în semn de evlavie fata de Maica Domnului, al carei ajutor îl cer si îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o data sau de trei ori) în genunchi, asteptând apoi cu rabdare ore si chiar zile la rând pentru a ajunge sa se închine Icoanei Maicii Domnului.
În afara slujbelor, în ziua praznicului, se organizeaza în multe locuri, pe lânga pelerinajele de la manastiri, în orase si sate diferite târguri si serbari populare.