Adio, Latină la liceu. Se reintroduce Gramatica limbii române. Ministrul David vrea ca absolvenții să fie buni români, specialiști, oameni echilibrați

Limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie din liceu în proiectele de planuri-cadru pentru 2025. A fost păstrată în programa școlară doar la specializările Vocațional – Teologic, fie ca disciplină de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională.

Din 2009 și până acum, elevii de la filologie au studiat latina în clasele IX-X și XII o oră pe săptămână și două ore în clasa a XI-a, iar cei de la științe sociale o oră pe săptămână în clasele IX-X. De asemenea, specializarea teologie ortodoxă – muzică bisericească are acum în clasele XI-XII câte o oră pe săptămână.
Noile planuri-cadru, în forma finală după dezbatere, vor fi aplicate din anul școlar 2026-2027, adică de anul școlar următor. Elevii care sunt acum în clasa a VII-a vor fi primii afectați, având orarul bazat pe aceste modificări și susținând primul Bacalaureat conform noii legi a educației la finalul clasei a XII-a.

În schimb, Ministerul Educației a anunțat că elevii de liceu vor învăța Gramatica la clasele a IX-a și a X-a. „Limba și literatura română: Va include explicit și unități de învățare pentru gramatică, în principal în clasele a IX-a și a X-a, pentru a asigura continuitatea și completarea studiului prin programele școlare de gimnaziu”, scrie în planurile publicate de minister.

Reintroducerea gramaticii limbii române este un aspect foarte bun, anunțat încă din anul 2022 de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Reintroducerea în programele școlare revizuite pentru liceu a gramaticii trebuia să intre în vigoare din septembrie 2023, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Planurile-cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere publică vineri seara, 31 ianuarie. Dezbaterea va dura cinci săptămâni, iar în primele 24 de ore s-au primit sute de mesaje cu propuneri sau observații, a precizat ministrul Daniel David.

Ținta psihologului David: ”buni specialiști, buni cetățeni, oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață”

Cum s-au primit sute mesaje în scurt timp de la debutul publicării spre dezbatere a planurilor-cadru, ministrul David a ținut să iasă cu un mesaj public și să ceară o dezbatere consistentă. A subliniat faptul că Ministerul așteaptă propuneri pertinente, care să vină în sprijinul elevilor de liceu, nicidecum mesaje de felicitări și succes sau simple critici.

”Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,

Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:

Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.

Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor – susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților – pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.

Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).

Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ – inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios. Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare. În fine, nu am uitat de limba maternă pentru minorități, care este bine reprezentată.

Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg. Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior”, a spus prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, pe pagina oficială a instituției.