Salajul rural nu-si mai permite „luxul” de a consuma gaz metan

Un paradox pare sa se petreaca astazi in mediul rural salajean. Vorbim aici de acel mediu rural la care s-a mai adaugat o farama de civilizatie, adica gazul metan. In multe locuinte de pe Valea Somesului, arzatoarele cu gaz metan din sobele de teracota sunt scoase pe perioada friguroasa si oamenii prefera sa-si incalzeasca odaile cu lemne. Si asta pentru ca pretul gazului metan a crescut in fiecare trimestru, dar si pentru ca oamenii au intrat in posesia padurilor. Nici cu centrala pe gaz nu iesi ieftin la tara. Camerele sunt mari, elementii de calorifer trebuie dublati fata de la cei din camerele de la bloc. Si apoi sa nu uitam ca o casa de la tara are toti peretii in contact cu atmosfera de afara. Si daca nu-s nici izolati…

S-a redus numarul centralelor pe gaz in Tihau
Inginerul Augustin Bot din Tihau, la inceputul inceputu-rilor si-a instalat o centrala pe gaz pentru cele cinci camere ale locuintei. „Pe vreme friguroasa, centrala trebuia sa functioneze 24 de ore din 24 ca sa simtim ceva caldura in odai. Ieseam, acum cinci ani, cu cheltuieli la caldura pe perioada de iarna de 30-40 de milioane de lei vechi. Mi-am facut un calcul si am ajuns la concluzia ca daca as modifica centrala pe combustibil solid, adica pe lemne, as scapa cu 10 milioane de lei pe iarna, tinand cont ca am in proprietate doua hectare de padure. N-am reusit cu transformarea centralei, asa ca mi-am cumparat una noua, pe lemn si carbune. Doar de doua ori o alimentez in 24 de ore. Nu stiu daca au mai ramas vreo 3-4 centrale in Tihau care functioneaza cu gaz metan. E prea scump pentru saracia noastra” concluzioneaza inginerul Bot.

La Poiana Blenchii, centrala pe lemne e instalata de ani buni
In comuna Poiana Blenchii, primarul Augustin Chifor a cautat si se pare ca a gasit solutii pe vreme de criza. La Scoala gimnaziala din centrul de comuna, inca de acum sapte ani functioneaza o centrala termica pe combustibil solid: lemne si rumegus. Cum primaria are in posesie padure comunala, problema lemnelor este rezolvata. Ceea ce il de-ranjeaza pe primarul Chifor este faptul ca a depus, cu ani in urma, atat la Inspectoratul Scolar, cat si la Consiliul Judetean, o cerere pentru spri-jinirea finantarii unei magazii pentru lemne. Asta deoarece lemnele pentru foc sunt lovite de intemperii toata iarna. Nu a primit raspunsul pe care l-a dorit. Si la Scoala cu clasele primare din Gostila, incalzirea salilor de clasa se face tot cu lemne. Primarul este multumit pentru faptul ca, fata de alte comune, consuma mai putini bani din bugetul local pentru caldura in scoli.

Centralei termice pe gaz i s-a cam dus vremea, la Ileanda
La Liceul Industrial din Ileanda functioneaza o centrala pe gaz „de pe vremea lui Pazvanti”, zice primarul Cornel Satmari. „Centrala este veche si consuma foarte mult. E foarte costisitoare. I s-a cam dus vremea. Nici ISU nu i-ar mai da autorizatie. In primavara, fie vom cumpara o centrala termica pe gaz performanta, fie ne vom inzestra cu o centrala pe lemne”, explica Satmari.

S-au fript cu gazul la buzunare
Imediat dupa introducerea gazului metan in cinci comune de pe Valea Somesului – asta era prin anul 2001 – localnicii asezarilor „binecuvantate” s-au napustit sa introduca gazul metan in sobele de teracota, in care au montat arzatoare. S-au fript un an la buzunare, s-au fript doi ani, apoi au scos arzatoarele din sobe si au apelat din nou la lemne. Inca nu intrasera in posesia padurilor si faceau focul cu scandurele din ladite, cu vreascuri de pe malul Somesului. In Ileanda si in Galgau pe Somes, mai bine de 60 la suta dintre gospodarii care au avut incalzire cu gaz, au renuntat in favoarea lemnelor. Gazul metan il folosesc doar la bucatarie. Nu-i asa ca pare absurd sa nu vrei sa beneficiezi de mana pe care ti-o intinde civilizatia? Dar daca saracia nu te lasa…

„Convectoarele pe gaz ne secatuiesc”
Cand vine vorba de incalzirea scolilor, primarii isi pun mana in cap, deoarece incalzirea cu centrale pe gaz presupune mare consum de energie, iar costu-rile facturilor sunt prea usturatoare pentru a putea fi suportate. La Liceul din Galgau functioneaza o centrala pe gaz. „Asta n-ar fi nimic -zice primarul Cristian Ungur – insa avem la Scoala din Capalna si cea din Glod convectoare cu gaz. Ne costa extrem de mult, comparativ cu Scoala din Fodora, unde avem centrala pe lemne si unde cheltuielile cu caldura sunt mai mici cu 70 la suta. Sa treca iarna asta – spune Ungur – si o sa rezolvam problema si la Scolile din Capalna si Glod, fie ca vom face centrale pe lemne, fie ca vom reactiva sobele de te-racota”.

Lemnul e incomod, dar e mai ieftin
In comuna Letca functio-neaza doua centrale pe gaz, la scoala din centrul de comuna si la scoala din Lemniu. Primarul Dorel Man spune ca „aceste centrale sunt foarte costisitoare, dar erau montate cand am preluat eu functia de primar”. „Bugetul nu ne-a permis sa le schimbam, dar nu vom merge mult asa. Nu ne putem permite sa irosim banii. Preferam sa renuntam la gaz, avand in vedere faptul ca detinem padure comunala si ne putem descurca mai usor. In unitatile scolare din Cozla si Purcaret avem incalzire cu lemne si iesim mult mai bine. Intr-adevar, este mai incomod sa incalzim scolile cu lemne, dar asta o facem pentru a reduce costurile la utilitati. Ca si asa, bugetul e, cum e”, explica primarul.

Post Views: 70