Pentru prima dată, inspectorul şcolar general din Sălaj admite că elevii au copiat la bacalaureat.
Situaţia istorică a examenului de bacalaureat din acest an, cand doar jumătate din absolvenţii de liceu au promovat examenul, a pus multe semne de intrebare şi cel mai eficient ar fi să se găsească şi soluţii din partea celor care au un cuvant de spus in trasarea viitorului tinerei generaţii. Ioan Abrudan, inspector şcolar general, a explicat de ce un număr de 1.032 de elevi au ratat bacalaureatul, de ce in şapte licee promovabilitatea a fost de peste 80 la sută, iar in altele zero sau sub 20 la sută.
„Prezenţa la examen nu e o condiţie să-l şi treci”
Faţă de anul trecut, promovabilitatea examenului de bacalaureat a scăzut cu peste 20 la sută. Inspectorul şcolar general, Ioan Abrudan, a găsit şi cateva explicaţii in ce priveşte numărul mare de elevi care nu au reuşit să obţină o notă de trecere:
– Un număr de 253 de elevi au obţinut note de trecere la toate disciplinele, dar nu au obţinut media 6, o condiţie pentru a promova examenul.
– Există o mentalitate, o modă chiar in societate, ca tot mai mulţi absolvenţi de liceu din seriile anterioare care nu au reuşit pană acum să-şi dea bacalaureatul să dorească să aibă studii superioare, in bună parte favorizaţi de faptul că o bună parte din universităţi oferă posibilităţi facile de a ajunge să termini o facul-tate. Nu e nimic rău in asta. Trebuie să faci cat mai multă carte. Cand vrei să faci studii universitare nu e o condiţie suficientă doar să te prezinţi la bacalaureat, ci să fie pregătiţi dacă vor să promoveze examenul. Numărul celor care participă la examen este tot mai mare. Este un trend ascendent al celor care vor să-şi ia bacalaureatul pentru a putea face o facultate.
– Ne pomenim in cursul bacalaureatului cu tot mai mulţi elevi care au intrat la liceu fără să aibă o notă de trecere la examenul de capacitate, ei avand o capacitate modestă de invăţare. Traseul lor era să obţină treapta I de calificare, dar au avut posibilitatea să treacă la ruta progresivă şi au fost aduşi toţi in faţa bacalaureatului. Mulţi au incercat, dar, deşi este un examen de nivel mediu, presupune anumite competenţe.
– Mentalitatea care a fost pană acum, că in timpul examenului se mai poate comunica, nu neapărat copia, şi elevii au considerat că pot bene-ficia şi acum de această facilitate. Anii anteriori, profesorii au trecut cu vederea acest lucru, fără a fi conştienţi că denaturează ierarhia şi rezultatele elevilor. A trebuit să ne dăm seama că este un mod păgubos care dezavantajează elevii care se pregătesc temeinic şi ajung să obţină note la fel de mari ca şi cei care se pregătesc mai puţin.
De ce copiază elevii?
In această sesiune, o singură elevă a fost eliminată de la bacalaureat după ce a fost surprinsă de supraveghetori copiind, cu ajutorul telefonului mobil şi căştilor (hands free). Foştii ei profesori spun că era o elevă cu rezultate bune la invăţătură, care ar fi putut obţine pe cont propriu note mari la fiecare probă. Şi, totuşi, ce a determinat-o să copieze? „Eleva a făcut acest gest, conştientă fiind că de această medie depinde dacă va intra la facultatea la care doreşte, pe un loc bugetat sau cu taxă. Deci, o miză foarte importantă a examenului.”, explică Abdrudan gestul elevei care şi-a ratat bacalaureatul pentru fraudă. „Personal, nu ştiu ce medie am avut la bacalaureat, dar ştiu sigur media cu care am intrat la facultate. Conta mai puţin media de bacalaureat şi mult mai mult media de admitere la facultate. In rest, trebuie doar să demonstrezi că nu ai stat degeaba patru ani la liceu. Dacă am scăpa de această miză a examenului, am scăpa de toate problemele legate de examenul de bacalaureat, care ar trebui să rămană in continuare un examen al maturităţii, care demonstrează un volum de cunoştinţe generale, cu care absolventul să poată intra in viaţă cu demnitate. Dat fiind autonomia universităţilor, unele facultăţi işi organizează şi acum examen de admitere pentru a-şi selecta studenţii, iar altele cred in continuare in importanţa examenului de bacalaureat”, a adăugat inspectorul şcolar general, referitor la situaţia de la bacalaureat.
Tranformarea ŞAM-urilor in licee – o greşeală verificată
La polul opus, se situează grupurile şcolare, transformate anii trecuţi din şcoli profesionale in licee. Acolo merg elevii care vor să inveţe o meserie dovedită printr-un atestat profesional, nu neapărat pentru a obţine o di-plomă de bacalaureat. Dar guvernanţii noştri s-au gandit că tot omul are nevoie de diploma de bac, motiv pentru care a transformat şcolile de arte şi meserii in licee tehnologice. Aşa se face că la Grupul Şcolar Sig, niciunul din cei 40 de absolvenţi nu au promovat bacalaureatul. Promovabilitate foarte slabă s-a inregistrat şi la Grup Şcolar Agricol Nuşfalău, de doar 7,14 la sută, Grup Şcolar „Ioan Ossian” Şimleu Silvaniei – 16,79 la sută, Grup Şcolar „Liviu Rebreanu” Hida – 17,14 la sută, Grup Şcolar Surduc – 18,75 la sută. „După introducerea rutei progresive, elevii care s-au inscris la şcolile profesionale s-au pomenit duşi in faţa unui examen de bacalaureat. Rămane să ne convingem dacă a fost un lucru bun sau nu”, a menţionat Abrudan.
Elevii sălăjeni, printre cei mai deştepţi din ţară
Cat priveşte locul IV pe ţară pe care se situează judeţul nostru ca procent de promovabilitate, inspectorul şcolar general spune că elevii sălăjeni au demonstrat in nenumărate competiţii naţionale şi internaţionale că sunt studioşi. „Cred că este un rezultat real. Mă gandesc la calitatea elevilor, nu toţi sunt foarte buni, dar peste jumătate cu rezultate bune la invăţătură; mă gandesc la cadrele didactice bine pregătite, deşi nu toate foarte calificate şi cu foarte multă experienţă. Anual, elevii noştri se intorc cu 60-70 de premii de la olimpiadele naţionale. Dacă vă uitaţi pe listele universităţilor cu pretenţii veţi găsi foarte mulţi studenţi din Sălaj.
Promovabilitate peste 80 la sută in liceele de elită
Media de promovare a bacalaureatului in Sălaj, de 58,66 la sută, este dată de extreme. Şapte din cele 22 de licee din judeţ au un procent de reuşită a examenului de peste 80 la sută. Sunt liceele de elită, unde elevii au demonstrat prin rezultate că sunt preocupaţi de studiu: Colegiul Naţional „Silvania” Zalău – cu cel mai mare procentaj, de 99,61 la sută, urmat de Colegiul Naţional „Simion Bărnuţiu” Şimleu Silvaniei – cu 92,94 la sută, Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău – cu 89,08 la sută, Liceul ortodox „Sf. Nicolae” Zalău – cu 88 la sută, Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” – cu 86,7 la sută, Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău – cu 81,82 la sută şi Liceul Sportiv „Avram Iancu” Zalău – cu 80 la sută.
Liceele cu pretenţii işi vor selecta elevii
Şi dacă facultăţile nu consideră că ar fi avantajate dacă vor organiza examen de admitere, din motive economice – după cum ştim prea bine -, de anul viitor, liceele de elită din judeţ ar putea fi motivate, incă o dată, să organizeze examen de admitere diferenţiat. „Potrivit noii legi, de anul viitor, liceele de elită vor putea organiza examen de admitere”, a declarat Ioan Abrudan.
Camerele video
Şeful invăţămantului sălăjean spune că speculaţiile cum că in judeţele cu promovabilitate ridicată s-au obţinut medii mari pentru că nu erau camere video in sălile de examen sunt nefondate. „Cred că rezultatele nu se datorează camerelor video, ci pentru că au inţeles cadrele didactice că trebuie să-i apere pe cei care invaţă pentru examen şi să-i determine şi pe ceilalţi care muncesc mai puţin”, a precizat inspectorul şcolar general. Acesta a motivat lipsa camerelor video din sălile de examen, in Sălaj, prin faptul că nu toate centrele de evaluare puteau să procure camere de calitatea necesară pentru a putea fi folosite pentru supravegherea examenului. „Nu am vrut să punem camere video, doar pe post de sperietori şi nu am dorit să facem diferenţe, unele să aibă şi altele nu”, a spus Abrudan.

Post Views: 74