A venit vremea ca toata infrastructura feroviara sa se constituie in muzeu

In loc sa gaseasca o solutie pentru a pune pe picioare CFR Calatori si sa faca infrastructura feroviara functionala, parlamentarii PNL, printre care si Lucian Bode, liderul liberalilor salajeni, se ocupa de realizarea unui muzeu al locomotivelor in Dej. Proiectul de lege privind infiintarea unui muzeu al locomotivelor la Dej a trecut anul acesta de votul Senatului si al Camerei Deputatilor si a ajuns la presedintele Klaus Iohannis, care nu a promulgat insa legea si a trimis-o spre reexaminare.

rn

In cadrul dezbaterilor pe proiectul de lege, Lucian Bode, liderul PNL Salaj si presedinte al Comisiei de Transport si Infrastructura din Camera Deputatilor, a luat cuvantul de la tribuna Parlamentului si a sustinut ca este foarte bine sa infiintam un muzeu al locomotivelor.
"Eu, ca salajan, cunosc istoria si traditia unuia dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania – si ma refer, bineîn?eles, la Dej -, inaugurat în anul 1887. Este foarte bine ca înfiintam un muzeu al locomotivelor ?i este mult mai bine sa înfiintam un muzeu al locomotivelor, decât sa procedam la a taia aceste locomotive la fier vechi, cum, din pacate, s-a întâmplat în ultimii 25 de ani", a spus Bode.
Ce-i drept, in timpul dezbaterilor pentru muzeul locomotivelor de la Dej, deputatul Lucian Bode a aratat ca stie cat de rau se circula cu trenul si in ce stare este infrastructura feroviara. A subliniat faptul ca, in viitor, va fi cate un muzeu al trenurilor in fiecare judet, daca nu se face nimic.

rn

"Vreau sa trag un semnal de alarma si pe aceasta cale. Daca nu vom finanta corespunzator, în regim de urgenta, calea ferata româna, este posibil, stimati colegi, sa fim nevoiti sa deschidem câte o filiala a Muzeului Locomotivelor din Dej în fiecare judet din România", a spus Bode.
Tot nu-i de inteles de ce vrea Lucian Bode muzeu al locomotivelor la Dej, cand Gara din Jibou, care arata ea insasi ca o piesa de muzeu, cu patina, adaposteste deja zeci de vagoane-fantoma, cu tot cu locomotive.
Gara din Jibou era cândva un important nod feroviar care facea legatura nordului României cu capitala si cu zona sudica. Astazi, gara este un peisaj urât pe timp de zi si un loc unde ti se face teama dupa lasara întunericului. Gara adaposteste în prezent zeci de vagoane nefunctionale, distruse de intemperii, de vandali si de hoti. Cladirea garii, veche din 1890, se afla într-o stare avasata de degradare. Gara s-a realizat ca o consecinta a industrailizarii de la sfârsitul secolului al XIX-lea. În toamna lui 1890, este inaugurata calea ferata Dej – Jibou – Zalau, care peste cinci ani este prelungita pâna la Baia Mare. Gara a fost contruita in 1890 si modernizata in 1927. A mai suferit cateva modifiari si reabilitari pe vremea lui Ceausescu, insa asa a ramas de atunci, fara ca cineva sa mai puna macar de o spoiala pe ziduri.
Trenurile de calatori merg cu viteze mai mici decât înainte de cel de-al doilea razboi mondial, lucru confirmat de însusi directorul general al CFR SA, Dan Costescu, citat de Ziarul Financiar.
Judetul Salaj este o pata neagra pe harta Cailor Ferate Române. Daca în majoritatea judetelor trenurile circula pe linii electrificate, în Salaj toate trenurile merg pe motorina. Astfel, trenul care face ruta Satu Mare – Bucuresti Nord circula pâna în Dej Calatori, cu oprire la Jibou, pe motorina, iar din Dej trece pe curent.
Trenul care circula pe ruta Zal?u – Jibou parcurge o distanta de 23 de kilometri în 40 de minute. Viteza medie cu care circula trenul pe aceasta ruta este de 34 kilometri pe ora, iar pe ruta Zalau – Sarmasag se merge ceva mai repede, cu o viteza medie de 36 de kilometri pe ora. Un tren Jibou – Dej circula cu 41 de kilometri pe ora.
Pentru comparatie, subliniem ca recordul ciclist în Turul Frantei a fost de 57,38 de kilometri pe ora.

rn