A inceput războiul politic pentru preşedinţie

Începând de astăzi, candidaţii la fotoliul de preşedinte al României sunt oficial în campanie electorală. Timp de 30 de zile, până la 1 noiembrie, sâmbătă, la ora 7.00, aceştia vor putea să transmită mesaje de convingere pentru electorat, uzând de toate căile publice de comunicare, de la afişe electorale, până la publicitate prin mass-media.

Câţiva candidaţi au furat startul campaniei electorale prin lansări fastuoase care să arate cât sunt de numeroşi susţinătorii lor şi de hotărâţi.

 Ponta se laudă cu bunicul şi cu etnia, Iohannis cu experienţa de primar al Sibiului, iar Elena Udrea cu… Traian Băsescu

 În discursul electoral de până aum, Victor Ponta pomeneşte cu argumente destul de vagi de “o unificare” şi accentuat pe apartanenţa sa etnică şi religioasă. Nu uită să amintească de familie şi faptul că are copii, în contradicţie cu contracandidatul său principal, Klaus Iohannis. ““Sunt strănepotul unui român din Ardeal care în 1917 a cerut cetăţenia română, sunt nepo-tul unui preot care m-a învăţat că important este să crezi în Dumnezeu al ortodocşilor, al catolicilor, al protestanţilor. Sunt copilul unor părinţi ca ai dumneavoastră, care au investit totul în mine. Sunt tatăl unor copii care vreau să crească în România. Mi-e teamă de un singur lucru, să nu vă dezamăgesc pe dumnea-voastră”, spunea Ponta la lansarea candidaturii sale, de ziua lui, pe Arena Naţională. Sloganul de campanie este “Gândim la fel, Simţim la fel. Nimeni nu o să ne doboare”.

Până azi, Klus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin Liberale s-a prezentat ca “un om al faptelor, nu al vorbelor goale”, “un om al promisiunilor onorate, nu al scandalului şi spectacolului”, “un om care construieşte, nu care distruge”. Klaus Iohannis, de profesie profesor de liceu, fost inspector şcolar general la Sibiu şi primar al Sibiului de 14 ani, vorbeşte tare şi apăsat despre schimbări importante pe care le doreşte în politică şi în administraţie. “Viziunea mea, ca preşedinte al României, poate fi spusă simplu, dar cuprinzător: România lucrului bine făcut! (…) Eu vă spun cu toată convingerea: în România se poate! Am intrat în competiţia prezidenţială cu acest gând, să facem din România o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea! O Românie a lucrului bine făcut!”, spune primarul Sibiului, care păstrează ca slogan pentru campanie această ultimă propoziţie din discursul său.

Elena Udrea, candidatul PMP, pe care sondajele o arată a treia îîn preferinţele alegătorilor, transmite că doreşte să facă din România o ţară frumoasă. Udrea are în spate şi un mare susţinător, pe cel care a pus bazele PMP, actualul preşedinte Traian Băsescu. În discursul său, Udrea se declară continuatoarea politice externe şi interne duse de Traian Băsescu. Ne duce cu gândul la faptul că votând Elena Udrea, votăm un nou mandat pentru Băsescu – preşedinte din umbră.

Fosta pedelistă Monica Macovei, candidat independent, şi-a lansat candidatura cu 10 porunci, sugerând menirea ei mesianică. Să nu ai alt stăpân decât cetăţeanul, Să nu trădezi interesul naţional, Să nu ataci instituţiile statului, Să nu furi şi să nu risipeşti banul public, Să nu minţi, să nu plagiezi, să nu calomniezi, să nu mituieşti… în general lucruri de bun simţ. Macovei mai atentează la memoria cetăţenilor, reamintindu că a pus bazele Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, ca europarla-mentar, a promovat confisca-rea extinsă a averilor care provin din infracţiuni.

 În campania electorală se intră cu scandal

 Primii doi candidaţi, pe care ne aşteptăm să-i vedem în turul al doilea, intră în campanie electorală cu câteva pete pe imagine.

Asupra lui Victor Ponta planează două suspiciuni de plagiat. Una că şi-a copiat o parte din lucrarea de licenţă, iar a doua că ar fi pus în CV-ul său, până în 2012, că a absolvit un master la Universitatea din Catania, Italia. Ziarul Adevărul a obţinut de la conducerea Universităţii un răspuns că “Victor Ponta nu a fost niciodată masterand la Universitatea noastră”, spune Antonino Recca. Ponta a spus apoi că e vorba despre un curs de perfecţionare la Universitatea respectivă.

Cea mai gravă acuzaţie, care atârnă greu la imaginea premierului, este declaraţia unui martor în dosarul mitei şi traficului de influenţă, cunoscut ca dosarul “Microsoft”, care spune că Victor Ponta este implicat, alături de cei nouă miniştri anchetaţi de DNA.

Dosarul lui Klaus Iohannis privind incompatibilitatea va fi judecat în recurs de instanţa supremă, care va decide definitiv dacă primarul Sibiului a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat, aşa cum a decis iniţial Curtea de apel Alba-Iulia.

Atacuri la contracandidat

Victor Ponta şi-a început campania cu atacuri la adresa contracandidatului Klaus Iohannis şi pare că-şi construieşte toate mesajele de campanie în contrast cu contracandidatul său. Prima a fost legată de etnia şi religia lui Iohannis, apoi s-a legat de casele primarului sibiului. Apoi, premierul a scos în evidenţă faptul că Iohannis nu are copii. Ponta şi-a orientat şi mesajul spre importanţa investiţiilor în educaţia copiilor, amintind frecvent numele copiilor săi. “Mesagerii” de campanie ai lui Victor Ponta şi chiar premierul transmit frecvent că Iohannis este omul lui Traian Băsescu. E de amintit că şi construcţia USL s-a bazat pe antipatia faţă de Traian Băsescu în rândul cetăţenilor. stop_coloana

Lucian Bode, copreşedinte ACL Sălaj, ne asigură că  întreaga campanie pentru iohannis va fi una decentă. “Klaus Iohannis îşi va desfăşura întreaga campanie aşa cum şi-a desfăşurat întreaga activitate de când se află în serviciu public: cu decenţă, echilibru şi mult bun simţ. Sloganul nostru este deja binecunoscut, “România lucrului bine făcut”. În spatele acestui slogan se află un proiect de ţară – un proiect pentru viitorii 10 ani. Ne dorim să confirmăm la aceste alegeri faptul că ACL la nivelul judeţului Sălaj este principala forţă politică”, spune Bode. Campanie “curată”, dar nu lipsită de atacuri. “Nu încurajez afisajul stradal, decât in locurile stabilite de catre autorităţile locale. Mizeria făcută la ultimele alegeri (prin lipirea ILEGALă a afişelor pe stâlpii de electricitate) este specifică PSD şi partidelor cu înclinaţii bolşevice!”, spune Bode.

Precampanie cu pomeni şi promisiuni

 Precampania electorală a fost bogată în pomeni electorale şi promisiuni. Victor Ponta a fost cel mai darnic. Ajutat de miniştrii din cabinetul său, Victor Ponta a dat o serie de ordonanţe care vizează anumite categorii de beneficiari. Dintre “beneficiile” aduse electoratului amintim amnistia pentru bu-getari, mame şi pensionari, reducerea CAS la angajator, banii de cărţi pentru profesori etc..

Kelemen Hunor vine cu acelaşi proiect de autonomie în încercarea de a atrage voturi din partea etnicilor maghiari.

Elena Udrea a împărţit rechizite până ieri, mizând pe sensibilitatea alegătorilor la acest gest. Ieri a adus ghiozdane pentru copii sărmani din Sălaj, unde a încheiat pomana ghiozdanelor cu penar şi trei caiete pentru copiii care provin din familii cu venituri mici. Ca-rol Fechete, primvicepreşedin-tele PMP Sălaj, a împărţit ieri ghiozdane la 13 copii de la Şcoala “Simion Bărnuţiu” Zalău, câte cinci ghiozdane cu rechizite la şcolile gimnaziale “Corneliu Coposu”, “Iuliu Maniu” şi “ “Porolissum” din Zalău şi 12 ghiozdane la şcoli din mediul rural. De astăzi, conform legilor privitoare la campania electorală, candidaţii nu pot face cadouri alegătorilor decât bunuri cu valoare mică, gen pixuri, brichete, baloane, brelocuri inscripţionate.

Elena Udrea este cel mai bogat candidat la preşedinţie

Aspiranţii la fotoliul prezidenţial şi-au lăsat la Biroul Electoral Central declaraţiile de avere. Potrivit documentelor completate şi semnate de aceştia, făcute publice pe site-ul BEC, Elena Udrea este de departe cel mai bogat candidat. Mare parte din averea ei a obţinut-o în urma partajului, la divorţul de fostul soţ, Dorin Cocoş.

Elena Udrea deţine şase terenuri intravilane în Bucureşti, 21 de terenuri agricole pe care le-a cumpărat anul acesta în Călăraşi, are o casă proprie de 169 metri pătraţi şi o pătrime din vila de peste 600 de metri pătraţi a fostului soţ. Udrea a mai obţinut la partaj şi două autoturisme. Deţine bijuterii din aur şi argint în valoare de 100.000 de euro. Are la bancă active de peste 250.000 de lei şi aproape 60.000 de euro. De asemenea,    Udrea este acţionar la patru societăţi, între care şi Boghiş Băi. Şefa PMP şi-a pus în declaraţia de avere şi investiţia pe care a făcut-o recent pentru modernizarea staţiunii Boghiş Băi. Este vorba despre 220.000 de euro şi 668.000 de lei. Udrea are un venit anual din salariul de parlamentar de 58.000 de lei, dar a primit la partaj 460.000 de euro, conform declaraţiei de avere.

Victor Ponta are un teren intravilan de 13 ari şi o casă de locuit de 63 metri pătraţi în Gorj, iar în Bucureşti deţine trei apartamente, două de 65 de metri pătraţi şi unul de 94 de metri pătraţi. Ponta şi soţia mai au două autoturisme şi trei conturi în bănci cu 17.000 de lei şi 52.000 de euro. Premierul are şi o datorie la bancă, de 30.000 de euro, scadentă în 2017. Salariul premierului pe anul trecut a fost de 74 de mii de lei, iar al soţiei are aceeaşi cifră, dar în euro, ca europarlamentar.

Klaus Iohannis, primarul Sibiului, deţine împreună cu soţia trei apartamente cu suprafeţe între 84 şi 253 de metri pătraţi şi trei case de locuit de 64, 74 respectiv 377 de metri pătraţi. Primarul mai are în conturi 91.000 de lei, 9.000 dolari şi 13.500 de euro. Iohannis a avut un venit anual din salariul de primar de 43.000 lei, soţia 26.000 ca profesor, iar din chirii a câştigat anul trecut 114.000 de lei, conform declaraţiei de avere.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, candidat independent, deţine două terenuri intravilane în judeţul Ilfov, patru apartamente în Bucureşti şi Constanţa, dar şi o casă de vacanţă de 455 de metri pătraţi în Ilfov. Tăriceanu are şi şase autoturisme şi o motocicletă.

Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, deţine trei terenuri intravilane în Cluj şi Harghita şi trei case de locuit pe aceste terenuri, dar şi câte un teren agricol în cele două judeţe.  Hunor, fost ministru al Culturii, deţine şi tablouri, ale unor artişti contemporani, în valoare de 6.000 euro. Mai are 150.000 de lei la bancă. Salariul său de deputat a fost pe anul trecut de 58.000 de lei, la care se adaugă salariul soţiei, la UDMR Cluj, de 14.000 de lei. Hunor a mai primit anul trecut 61.000 de lei, salarii de la UDMR Cluj. Acesta mai are bijuterii în valoare de 60.000 de euro. dar şi mai multe conturi bancare cu peste 450 de mii de euro. Fostul vicepremier mai are investiţii la şapte societăţi comerciale.