A fost o mina la Zaghid, in comuna Hida
Despre minerit în Salaj s-a vorbit de prin secolul XVIII, dar acest sector a prins avânt serios abia în a doua parte a secolului XX. Ultima mina de carbune care s-a deschis în judet a fost cea de la Zaghid, în comuna Hida. Dumitru Rus este unul dintre „pionierii” care atunci, în 1976, a deschis drumul carbunelui brun catre termocentralele tarii. Si Gheorghe Tibenschi si Flore Prodan îsi amintesc cum veneau la lucru pe bicicleta, pentru ca nu era drum de autovehicul pâna la mina si începeau sa scormoneasca maruntaiele pamântului; si apoi se întorceau în sat la lucrul câmpului. Mina de la Zaghid avea exploatatie de carbune brun, atât la suprafata, sub forma de cariera, cât si în subteran, cu abataje. Patru sute de ortaci îsi câstigau aici pâinea cea de toate zilele, patru sute de suflete care lucrau în trei schimburi si pentru care mina era existenta lor cotidiana. Opt autobuze aduceau zilnic sub poala dealului din Zaghid ortaci de pe Valea Agrijului, a Almasului, din Filduri, îi aduceau ca sa învete cum sa-i smulga adâncului pretiosul minereu de carbune.
Un beneficiu economic transformat într-o problema sociala
De prin anii 1993, mina de la Zaghid, care apartinea Exploatatiei Miniere „Salajul”, a început sa „oboseasca”. Nevoia de carbune s-a subtiat, s-a subtiat si stratul de minereu, si oamenii au fost pusi pe liber, ce-i drept în mai multe etape. Mina s-a închis definitiv în anul 2003. Dupa disponibilizari repetate, unii mineri au fost norocosi si s-au pensionat. Altii au participat la cursuri de reconversie profesionala si s-au angajat în alte domenii, în tara sau afara. O parte, însa, au ajuns cazuri sociale si nu se întrevad zile mai bune pentru ei.
„Probleme sociale înca exista”, sustine Dorin Petrus, primarul comunei Hida. stop_coloana „Fericiti sunt cei care s-au putut pensiona. Unii însa s-au pierdut pe drum si n-au reusit sa se mai integreze social si economic. Momentan, putem gestiona situatia, dar nu stiu ce va fi în viitor”, a mai spus primarul.
Nebuloasa cu terenuri neretrocedate si cladiri degradate
O alta problema la Zaghid este legata de cladirile care sunt în zona minei si de terenurile care au apartinut cetatenilor, în special locuitorilor satului Miluan. Cladirile sunt abandonate, în stadiu avansat de degradare. A existat o licitatie facuta de Ministerul Economiei, prin care sa se ecologizeze toate perimetrele miniere si sa se dea înapoi la primarie sau la cetateni terenurile. Nu se cunoaste motivul pentru ce nu s-a întâmplat asa.
În anul 1976, când s-a deschis mina, terenurile apartineau CAP-ului si n-au fost probleme cu „nationalizarea”. Dupa aparitia legilor funciare si retrocedarea imobilelor, peste 20 de familii din satul Miluan au cerut despagubiri Exploatatiei Miniere Salajul pentru terenurile afectate.
Primarul Petrus spune ca nu stie vreo familie care sa fi fost compensata pentru terenul folosit de mina. „Unii proprietari au decedat, altii au plecat din localitate, iar urmasii lor au pierdut contactul cu Comisia de fond funciar si nu mai stiu cât teren au avut si unde a fost localizat. Pe câta bucurie a facut localnicilor mina când functiona, pe atâtea necazuri ne face acum”, spune primarul de Hida.
