Gelu Tamas a absolvit Liceul de Matematica Fizica din Zalau in 1990 si, din 2003, a ales sa munceasca in Canada. Din 2008 lucreza pentru guvernul Canadian, dupa ce a participat la o selectie la care s-au prezentat 400 de persoane din care au fost alese doua. Anul acesta a fost numit Project Manager in pregatirea summitului G20 organizat la Toronto in zilele de 26-27 iunie. A inceput prin coordonarea amenajarii spatiilor din Metro Toronto Convention Center, in care s-a desfasurat reuniunea sefilor de stat si de guvern din tarile membre G20. Este vorba de statele care reprezinta 90 la suta din PIB-ul mondial si 80 la suta din comertul desfasurat la scara globala. Liderii acestor tari s-au reunit anul acesta la Toronto sa discute, asa cum o fac din 1999, de la infiintarea organizatiei, posibilitatile de ameliorare a economiei mondiale. Implicarea in organizarea unui eveniment la acest nivel inseamna pentru Gelu din Zalau o experienta unica, pe care a fost de acord sa o impartaseasca salajenilor, pe care ii are mereu in suflet.
Project manager la G20
Am inceput sa lucram la pregatirea summit-ului in luna ianuarie 2010 cu pregtirea spatiului de birouri pentru Departamentul de Relatii Externe si Comert International (Department of Foreign Affairs and International Trade Canada-DFAIT). Aceste birouri au fost utilizate ca si cartier general pentru DFAIT- organizatorul evenimentului G20 Toronto si G8 Huntsville. Dupa ce birourile situate la 77 King West etajul 32 si 37 au fost finalizate si pregatite pentru eveniment, am inceput munca pentru G20.
Summitul a avut loc la Metro Toronto Convention Center, un centru de exponate care este de obicei folosit pentru diferite evenimente: de la targuri de masini pana la exponate pentru constructii, plante, medicina, expozitie de avioane, etc. Acest centru de expozitie este conectat cu hotelul Intercontinental, unde multi dintre liderii lumii au fost cazati pe durata Summitului.
In acelasi timp, la Direct Energy Center Toronto, care a fost centrul pentru presa scrisa si TV, am avut sarcina sa construim un spatiu de expozitie in asa fel incat sa poata gazdui 5.000 de ziaristi straini din toate colturile lumii prezenti ca sa transmita in direct evenimentele de la G8 si G20.
Pentru Metro Toronto Convention Center a trebuit sa construim cinci incaperi: prima a fost sala de sedinte, sala ministrilor de finante, sala pentru asistentii primilor ministrii si ai presedintilor, sala de Lunch – unde participantii s-au intalnit pentru a servi pranzul si a continua discutiile – si a cincea sala de Lounge, unde participantii impreuna cu ministrii prezenti au avut intalniri bilaterale la care au discutat diferite aspecte in relatie cu tarile pe care le reprezinta.
Ca si Project Manager am fost prezent acolo zi de zi. Am avut cazare la Sheraton Hotel, aproape de centrul de conventii, ca sa fiu sigur ca pot fi acolo in timpul constructiei ori de cate ori prezenta mea a fost necesara. Constructia propriu-zisa a inceput pe data de 15 Iunie la ora 0:01. Totul a trebuit sa fie complet pentru data de 22, deoarece prima sedinta plenara cu asistentii primilor ministrii si a presedintilor a avut loc la acea data.
Presedintii si primii ministrii grupului G8 s-au intalnit la Huntsville/Deerhust o localitate aflata la 150 de kilometrii de Toronto. G8 a inceput cu o zi si jumatate inaintea lui G20. Delegatiile au venit de la Huntsville cu elicopterul si au aterizat in apropierea intrarii de la Metro Toronto Convention Center.
In acea seara a avut loc dineul oficial de la Royal Fairmount Hotel, unde s-a tinut cina oficiala, dupa care un concert extraordinar cu The Canadian Tenors. Aici sarcina mea a fost sa coordonez constructia salii incluzand o podea de dans speciala si creearea unui podium special care sa sustina pianul si sculptura din gheata masiva reprezentand centrul orasului Toronto.
TRIAJUL SEFILOR DE STAT
La dineu, Departamentul de Afaceri Externe a cerut ajutorul meu si al colegului meu Louis sa participam la organizarea evenimentului. Sarcina noastra a fost sa dirijam delegatiile oficiale in asa fel incat in sala de cina si in cea de dans sa aiba acces doar presedintii cu sotiile, prim-ministrii cu sotiile si ministrii de finante. Am primit instructiuni sa oprim toate celelalte persoane din anturajul VIP-urilor, incluzand serviciile secrete. Trebuie sa mentionez ca sunt o persoana inalta de aproape doi metri, iar colegul meu Louis este ceva mai inalt decat mine si aceasta sarcina ni s-a portivit foarte bine.
Am realizat seriozitatea situatiei in care eram doar in momentul in care presedintele american Obama si sotia sa Michelle s-au apropiat de noi. In momentul in care presedintele a ajuns langa noi, ne-a spus cu un ton nonsalant: aceasta este sotia mea Michelle. Foarte patrunsi de importanta momentului ne-am dat in laturi si am raspuns: Please, mister president. Si tot asa au urmat Silvio Berlusconi, Sarkozy, Angela Merkel, Barosso, David Cameron (care este cel mai inalt dintre toti prezenti), Erdogan, Zapatero, Manmohan Singh, Medvedev etc si bineinteles primul ministru canadian Steven Harper.
Seara s-a terminat cu bine in ciuda mesajelor pe care le primeam constant de la centrul de comanda cum ca in strada anarhistii au ars doua masini de politie, ca hotelul Sheraton, in care eram cazat, a fost inchis timp de 5 ore din pricina demonstrantilor etc.
A doua zi a fost ziua cea mare, ziua summitului, unde liderii din 32 de tari cele mai puternic industrializate au luat parte la cea mai importanta sedinta a anului (urmatorul G20 va fi in octombrie in Coreea).
Dimineata am avut dinnou sarcina sa intampin VIP-urile de la intrarea pe carpeta rosie dinspre hotelul Intercontinental. Aceeasi procedura ca si seara precedenta: liderii si ministrii de finante lasati sa treaca, anturajul si serviciile secrete deturnati pe alta ruta. Motivul a fost ca atunci cand VIP-urile merg pe carpeta rosie sa fie singure, iar dupa ce fotografiile si transmisiile in direct erau complete se reantalneau cu anturajul dupa ce paraseau traseul carpetei rosii.
De acolo am fost chemati sa ajutam organizarea intrarii in Leaders Lounge, o sala folosita ca si sala de socializare a liderilor pana la inceperea sedintei. Dupa ce toti liderii au fost prezenti, discutiile s-au mutat in sala mare a summitului. A urmat o pauza pentru pranz, care de fapt a fost un pranz de lucru. Masa era imprejmuita cu camere de luat vederi si discutia era transmisa in direct in camera adiacenta, unde asistentii luau notite dupa temele discutate.
SCORUL MECIULUI – MESAJ IMPORTANT
Dupa incheierea pranzului a urmat sesiunea finala de inchidere a summit-ului. In timpul discutiei plenare, ajutoarele ministrilor care se aflau in camera alaturata erau rugati sa prepare diferite documente necesare liderului. Odata ce documentele erau pregatite, ajutoarele presedintilor sau ministrilor veneau la usa principala cerand sa aiba acces in camera de sedinta ca sa transmita informatia ceruta. Aici, eu si Louis trebuia sa escortam persoana in timpul plenului pana la primul lui ministru sau presedinte si dupa ce documentul era inmanat ajutorul trebuia escortat din nou afara. Imi amintesc ca ajutorul cancelarului german insista sa intre in sala de sedinte pentru a treia oara ca sa inmaneze ministrului de finante un document important. Am escortat persoana inauntru, iar in momentul cand a inmanat documentul am realizat ca mesajul atat de important continea scorul meciului dintre echipa Germaniei si cea a Angliei de la Campionatul Mondial. Dupa ce sedinta s-a incheiat am fost anuntat prin radio sa merg urgent in sala de sedinta. Acolo Primul Ministru Steven Harper a tinut neaparat sa faca o poza cu echipa noastra. Mi-a intins mana si mi-a multumit personal pentru munca mea ca si Project Manager, pentru modul in care au aratat salile de sedinta si in momentul in care s-a asezat intre mine si colegul meu Louis pentru o poza de grup a remarcat faptul ca desi de obicei nu se simte mic (el fiind un barbat inalt) de data aceasta a avut ocazia intre noi doi. A fost o experienta de neuitat.
Sunt mandru ca sunt Salajean!