Padurile Salajului dispar incet, dar sigur in carutele tiganilor sau in masinile de mare tonaj ale smecherilor de tranzitie. Totul, sub privirile neputincioase ale autoritatilor, care se vad nevoite sa constate dezastrul fara sa poata lua masuri concrete impotriva celor care distrug cu drujba mii de hectare de padure in numele profitului, fie ca o fac la adapostul legii sau fura ca-n codru.
Prin „portitele” legislatiei
Din vremuri vechi padurea a fost frate cu romanul. Numai ca romanul a mai si ravnit la integritatea si viata ei. O dovada in acest sens sunt si versurile doinei „Toata lumea-mi zice lotru/ C-am furat un lemn din codru”. Deci padurile se furau si la timpul trecut. Numai ca asa cum se fura si se prada azi nu stie nimeni sa se mai fi facut vreodata. Turcii si tatarii care ne dadeau foc la codri, sunt mizilic pe langa parvenitii zilelor noastre care si-au insusit mii de hectare de padure, pe care apoi le-au defrisat, ori pe langa cetele de tigani care nu poarta frica de nimeni si taie padurile in nestire. Cu cativa ani in urma sute de stejari de pe dealul invecinat cu strada Caramidarilor din Jibou au fost ciuntiti de la un metru de pamant. Nimeni n-a patit nimic. Privind din mijlocul municipiului Zalau spre Meses observam mari zone plesuvite de mana omului. Nimeni nu pateste nimic. Totul se face prin „portitele” legislatiei.
Tiganii-hoti de lemne nu pot fi opriti
Totusi, pe langa praduirea padurilor sub scutul legalitatii se mai distruge fondul forestier si prin furt. Si nu furtul unui car de lemne pentru incalzirea odailor, ci furtul haotic si permanent pentru comercia-lizarea lemnului. Directorul Directiei Silvice Salaj, Romeo Silviu Benc, un bun cunoscator al structurilor silvice din judet afirma ca cele mai mari greutati i le fac comunitatile de tigani din Mal (Sig) Cizer si Dersida. Acest fenomen pagubos dureaza de ani buni. Tiganii-hoti de lemne nu pot fi opriti. In zona numita Pe Arsura dintre Tusa si Mal, padurile au fost efectiv defrisate. Adesea au intervenit fortele de ordine (jandarmii) pentru a stopa faradelegile. Un timp tiganii s-au linistit, apoi au purces iar la distrugerea padurilor cu toate ca ocoalele silvice din zona le-au oferit lemne de foc la un pret mai mult simbolic.
Putin se planteaza, mult se defriseaza
Discutam zilele trecute cu noul director al Directiei Silvice Salaj despre mentinerea integritatii fondului forestier si m-am minunat ca la o suprafata de 96.318 ha de padure se executa impaduriri si lucrari de regenerare doar pe o suprafata totala de 109 hectare. N-am vorbit atunci despre masivele defrisari din zona Soimusului, a Jiboului, a Cuceului, pentru ca aici padurile au fost obtinute prin hotarari judecatoresti de catre urmasii grofilor, iar spagile au curs cu duiumul inspre Comisiile locale de fond funciar si chiar spre mai marii judetului din acea vreme. Actualul director nu avea nici o putere sa impiedice punerea in aplicare a sentintelor judecatoresti, mai strambe ca funia-n sac. Cine ar fi putut-o face n-a facut-o, pentru ca interesele personale si de grup (partid) erau mai mari decat interesele obstei.
Tiganii-hoti de lemne nu pot fi opriti
Totusi, pe langa praduirea padurilor sub scutul legalitatii se mai distruge fondul forestier si prin furt. Si nu furtul unui car de lemne pentru incalzirea odailor, ci furtul haotic si permanent pentru comercia-lizarea lemnului. Directorul Directiei Silvice Salaj, Romeo Silviu Benc, un bun cunoscator al structurilor silvice din judet afirma ca cele mai mari greutati i le fac comunitatile de tigani din Mal (Sig) Cizer si Dersida. Acest fenomen pagubos dureaza de ani buni. Tiganii-hoti de lemne nu pot fi opriti. In zona numita Pe Arsura dintre Tusa si Mal, padurile au fost efectiv defrisate. Adesea au intervenit fortele de ordine (jandarmii) pentru a stopa faradelegile. Un timp tiganii s-au linistit, apoi au purces iar la distrugerea padurilor cu toate ca ocoalele silvice din zona le-au oferit lemne de foc la un pret mai mult simbolic.
Hotii ies basma curata
Discutand cu Petru Bontea, primarul comunei Sag despre distrugerea padurilor de catre tigani, acesta imi spunea ca nu poate aplica nici o metoda coercitiva decat amenzile. Amenzile contraventionale aplicate de lucratorii silvici nu au efect asupra tiganilor pentru ca ele ori cum nu se platesc de catre cei amendati. Infractiunile silvice comise de tigani nu sunt luate in seama de procurori. Spun asta pentru ca dupa marturisirea d-lui Benc, nici pentru un tigan nu s-a dispus inceperea urmaririi penale, chiar daca el este recidivist. Majoritate tiganilor nu praduiesc padurea pentru ca ca nu au cu ce se incalzi ci pentru a-si face rost de bani de bautura.
Indignarea n-are margini
Fenomenul de la Mal se petrece si la Dersida si la Cizer. Dar in utimele localitati distrugerile nu sunt de proportia celor de la Sig. Hotii organizati adesea in grupuri pentru a putea face fata eventualelor interventii ale silvicilor nu tin cont daca padurea este proprietate privata, ori proprietate de stat. Unele persoane fizice cu suprafete mici de teren forestier au ramas fara lemne de foc, in urma navalirii tiganilor. Indignarea acestor oameni este fara margini vazand ca tiganii nu sunt pedepsiti si ca nimeni nu le poate veni de hac. O revolta parca mocneste in sufletele lor.

Post Views: 83