Dispar scolile

Zeci de scoli si gradinite din Salaj pun lacatul pe usa. Masura comasarii si restructurarii lasa practic 20 de localitati din judet fara scoli, iar alte 15 unitati de invatamant isi pierd personalitatea juridica; directorii acestora raman fara functii. In cea mai mare parte este vorba de scoli in care statul a investit miliarde pentru reabilitare si care acum vor fi conservate din banii primariilor.
Pentru ca sunt tot mai putini copii, dar si tot mai putini bani pentru invatamant, 55 de scoli din judet se desfiinteaza sau se reorganizeaza incepand din toamna.
Constranse de numarul tot mai mic de copii, ce se coreleaza si cu noul sistem de finantare – extrem de restrictiv – bazat pe costuri standard pe elev, zeci de scoli din judet se pregatesc sa-si puna lacat pe usi ori sa isi restranga activitatea. In aceasta situatie sunt, potrivit cifrelor prezentate ieri, de Inspectoratul Scolar, in cadrul unei sedinte cu directorii de scoli din judet, 55 de unitati de invatamant, ceea ce reprezinta peste 10 la suta din totalul unitatilor din judet.
32 DE SCOLI SE DESFIINTEAZA
Cele mai afectate sunt scolile primare (cu clasele I – IV), 21 dintre acestea urmand sa se desfiinteze incepand din toamna. Motivul: natalitatea foarte scazuta din mediul rural face ca in localitatile mici si izolate sa nu fie intrunit numarul minim necesar pentru functionarea scolilor: patru. Prin aceasta masura, 20 de localitati raman din toamna fara scoala – Taud (comuna Almasu), Ban (Banisor), Bozies (Boghis), Mierta (Cuzaplac), Sancraiu Silvaniei (Dobrin), Dobrocina (Galgau), Podisu si Rastoci (Ileanda), Negreni si Preluci (Lozna), Vadurele si Scoala nr.2 Cheud (Napradea), Falcusa (Poiana Blenchii), Buzas (Rus), Hasmas (Simisna), Barsa (Somes Odorhei), Vartesca (Zalha), Bulgari si Mineu (Salatig), Fizes (Sag). In Pusta Vale, se desfiinteaza Scoala nr.2, dar ramane Scoala nr.1. Putinii copii care invata acum la scolile ce vor fi desfiintate vor face, din toamna, naveta la scolile din centrul de comuna.
Nici gradinitele nu scapa de desfiintare, principalul motiv fiind tot numarul insuficient de copii. In aceasta situatie sunt 11 gradinite din judet, si anume nr.2 Cizer, Sancraiu Silvaniei (comuna Dobrin), Seredei si Hurez (Horoatu Crasnei), Dabaceni si Podisu (Ileanda), Valea Loznei (Lozna), Hasmasu (Simisna), Turbuta (Surduc), Fizes (Sag) si Valea Lunga (Zalha). Cu exceptia copiilor din Hurez, care vor merge la gradinita la Starciu, copiii din unitatile desfiintate vor frecventa gradinitele din centrul de comuna.
Anul scolar va incepe in septembrie si cu opt gimnazii (clasele V – VIII) mai putin. Este vorba despre Scoala Chendrea, al carui gimnaziu va fi comasat la scoala din centrul de comuna – Balan, Scoala Fodora – la Scoala de Arte si Meserii Galgau, Guruslau – la Panic, Iaz – la Plopis, Inau – la Somes Odorhei, Motis – la Scoala „Andrei Muresanu” Cehu Silvaniei, Cehei – la Scoala „Horea” Simleu si Tihau – la Surduc.
15 SCOLI RAMAN FARA DIRECTORI
O alta masura care schimba configuratia retelei de invatamant din judet este retragerea personalitatii juridice in cazul a 15 unitati care nu indeplinesc criteriul necesar pentru a beneficia de acest statut: minimum 200 de elevi in cazul scolilor si minimum 100 de copii in cazul gradinitelor. Astfel, scoala din Peceiu isi pierde statutul de persoana juridica, si, odata cu acesta, si functiile de director, secretar si contabil, devenind structura (subordonata) la Scoala Banisor. In aceeasi situatie sunt Gradinita Chiesd (structura la Scoala Chiesd), Scoala Archid (la Coseiu), cele doua gradinite din Crasna (la Grupul Scolar Cserey – Goga), Scoala Horoatu Crasnei (la Starciu), Cosniciu de Jos si Zauan (la Ip), Giurtelec (la Maieriste), Mesesenii de Sus (la Aghires), Cheud (la Napradea), Gradinita Nusfalau (la Scoala „Petri Mor”), Scoala Tihau (la Grupul Scolar Surduc), Scoala „George Cosbuc Zalau – Ortelec (la Scoala „Porolissum” Zalau) si Gradinita nr.4 Simleu la Gradinita nr.2 din aceeasi localitate.
Miliarde aruncate pe apa Sambetei
Scolile ce se desfiinteaza din toamna raman in administrarea primariilor, care vor fi obligate sa aloce fonduri pentru conservarea cladirilor. In majoritatea cazurilor este vorba despre cladiri in care statul roman a investit, in perioada 2006 – 2008, miliarde de lei in lucrari de reabilitare termica si reparatii capitale. Cu alte cuvinte, sunt scoli cu geamuri termopan si cu incalzire centrala (adica avand conditii mai bune decat au multi copii acasa), ce vor sta inchise din motivul ca atunci cand au fost bani pentru investitii in scoli, ei s-au cheltuit fara ca cineva sa se gandeasca la perspectivele invatamantului romanesc.