Mai putina poluare
Un proiect foarte indraznet lansat de Primaria comunei Crasna, in urma cu mai bine de patru ani, este cel pentru „Colectarea selectiva a deseurilor in Microregiunea Valea Crasnei”. Fondurile, in valoare de 1,1 milioane Euro, au fost alocate prin programul PHARE 2004-CES. Din aceasta suma, 10% reprezinta coparticiparea primariilor din microregiunea Vaii Crasnei, iar doua mld lei vechi au fost alocati de la bugetul judetului, in vederea sustinerii partii de cofinantare. Demersurilor comunei Crasna li s-au alaturat, prin parteneriat, consiliile locale din Pericei, Mesesenii de Jos, Virsolt si Banisor din dorinta de a se crea un sistem integrat de gestionare al deseurilor in mod ecologic, eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului. De pe raza celor cinci comune partenere, 18.394 de locuitori (respectiv din 7.262 de gospodarii) vor beneficia de implicatiile proiectului. La aceasta data, dupa cum ne-a informat dl. Pop Emeric, primarul comunei Crasna, implementarea proiectului este spre final, termenul fiind stabilit pentru luna august a acestui an (poate chiar in cursul lunii iunie, dupa cum estimeaza optimist prim-edilul). Vorbind de data finalizarii, primarul si-a exprimat nedumerirea in ceea ce priveste locul de depozitare al deseurilor, stiind ca pana pe 17 iulie a.c. se impune, in comunitatile rurale inchiderea gropilor necontrolate pentru deseuri. Cum deponia judetului nu va putea fi finalizata pana la acea data, ne vedem pusi in situatia de a incheia un contract cu firma SC AVE ECO SERV SRL Salaj, pentru a transporta deseurile la groapa de la Criseni. In cadrul proiectului s-a realizat o rampa de transfer (o platforma betonata) la limita dintre comunele Pericei, Virsolt si Crasna, unde s-a construit si o hala de sortare si un corp administrativ. Au fost deja achizitionate pubelele (cu o capacitate de120 l) pentru gospodariile din cele cinci comune, precum si pentru institutii (de 1100 l). S-au amenajat in toate localitatile insule selective, ingradite, unde sunt amplasate containerele pentru deseuri, (pentru PET-uri, hartie ori sticle). Au fost achizitionate doua autogunoiere (MAN) si urmeaza utilajele pentru hala de sortare, care includ: banda de sortare cu 4 cabine climatizate, masina de presat si compactat cartoane si PET-uri, in vederea valorificarii lor.
Deseuri reutilizate
In acest sens, al valorificarii, dl. Pop a dezvaluit faptul ca printr-un program PHARE CES-2005, Primaria Crasna realizeaza o statie de compostare a deseurilor biodegradabile, pentru care finantarea se ridica la valoarea de 660.000 Euro (din care 10% reprezinta contributia proprie). Din acesti bani se construieste o paltforma betonata acoperita unde vor fi realizate halde de masa biodegradabila. Acestea din urma, prin intermediul unor masini de tocat, aeriat si udat, iar mai apoi, de sortat si ambalat, si in amestec cu diferite soluri vor forma un compost ce ar putea fi utlilizat ca ingrasamant natural la gradinarit sau in parcuri. Pentru produsul finit se va construi o hala monitorizata si computerizata si un corp administrativ. Cum demersurile pentru implementarea proiectului au debutat anul trecut, se spera ca finalizarea statiei sa aiba loc pana la sfarsitul lunii august a acestui an.
Apa si canalizarea – in asteptarea banilor
Realizarea sistemului de alimentare cu apa in Crasna este inca una dintre investitiile in curs de finalizare. Dar asta, dupa 10 ani de taraganare a alocarii fondurilor de la Guvern. S-au investit peste 51 mld lei vechi prin Legea 577 in: constructia unui bazin de colectare a apei de 300 mc amplasat in padure , la intrarea in Crasna, in 70% din totalul retelelor stradale, in doua foraje la mare adancime, o statie de pompare si una de clorinare. Pentru a fi totul gata, a apreciat primarul de Crasna, ar mai fi nevoie de 11 mld lei. Promisiuni sunt, doar banii sa vina. Tot cu fonduri de la bugetul de stat (30 mld lei prin O7) a demarat investitia pentru canalizare. Prima etapa ar putea fi finalizata in luna martie a acestui an, daca vor fi alocate si cele 3 mdl lei vechi necesare. Prin acest proiect vor fi deservite gospodariile de pe o lungime de 12 km de strazi (ceea ce reprezinta 70% din total). Apa epurata va fi pompata in aval de lacul Virsolt. Completarea retelelor si realizarea statiilor de pompare se va face in cea de-a doua etapa de proiect, pentru care primaria va depune documentatia in cadrul programului Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala.
Tot infrastructura e regina investitiilor
Administratia locala din Crasna a dat viata, anul trecut, unui mai vechi vis al locuitorilor din Marin: asfaltarea drumului din sat spre centrul de comuna. Cu 18 mld lei vechi au fost modernizati 6,1 km de drum, in premiera in Salaj, prin tehnologia ecobeton. S-a aplicat un strat de 18 cm de ecobeton (care se realizeaza la Crasna de catre firma SC Inserco prin refolosirea cenusei de la CET, ciment, nisip si un liant), peste care s-a turnat asfalt in grosime de 4 cm. Cu sprijinul primariei, care a alocat 1 mld lei vechi, la Grupul Scolar Cserei Goga a prins contur o cladire moderna destinata atelierelor. Fondurile, 11 mld lei pentru constructie si 3,5 mld lei pentru dotari, au fost asigurate printr-un program, PHARE. Edilii de la Crasna mai pun la cale pentru acest an, o investitie, de 4 mld lei vechi, care nu va raspunde neaparat celor mai frumoase vise ale locuitorilor, dar isi va dovedi utilitatea. O capela ce va deservi toate cultele si va avea toate conditiile specifice.
Tolba cu proiecte, de invidiat
In timp ce un numar mare de investitii sunt in derulare, reprezentantii administratiei crasnene cauta sau pun samanta unor alte investitii, prin scrierea si depunerea documentatiilor la noi proiecte. Primaria Crasna a depus deja, prin FEADR, un proiect integrat, cu valoarea de 2,5 milioane Euro, pentru care se asteapta evaluatorii de teren. Obiectivele cuprinse, dupa cum a precizat primarul Pop Emeric, sunt: alimentare cu apa si canalizare in satele Ratin si Marin, reabilitarea Caminului Cultural din Crasna, construirea unui Centru de Zi pentru copii la Crasna, reabilitari de drumuri in localitatea Crasna. Din Fondul Social European, prin Programul de Dezvoltare a Capacitatii Administrative, ar putea fi implementat proiectul (in valoare de 1,9 milioane lei) „Cresterea competitivitatii in comuna Crasna prin dezvoltarea unei strategii locale durabile”, precum si proiectul „Administratia locala-promotor al dezvoltarii”, in valoare de 379.135 lei.
Administratia ar putea aplica, prin Programul Operational Sectorial pentru Resurse Umane un nou proiect de formare profesionala antreprenoriala (in valoare de 920.000 lei) in vederea crearii unei retele de grupuri de producatori in agricultura ecologica.
In aceasta perioada la primaria Crasna mai sunt in lucru: proiectul pentru Modernizarea si dotarea ambulatoriului si spitalului din Crasna (in valoare de 800.000 Euro, dar si proiectul pentru Reabilitarea si dotarea unui centru de zi pentru virstnici in cladirile vechi de la Centrul de Ingrijire si Asistenta Crasna (in valoare de 1 milion Euro), ambele urmand a fi depuse prin Agentia de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest in cadrul Programului Operational Regional. Tot in pregatire sunt si proiectele care ar putea fi derulate in parteneriat cu primariile Banisor si Valcau de Jos (daca se obtin finantarile din fonduri europene).Sunt vizate urmatoarele obiective: asfaltarea drumului de legatura dintre Marin si Banisor, construirea unui pod peste valea Banului, canalizare in Marin, reabilitarea Caminului Cultural din Banisor si Marin, asfaltari de drumuri si ulite si, respectiv, asfaltarea drumurilor de legatura dintre Marin si Valcau si a celui dintre Valcau-Ratovei-Ratin-Bic, realizarea unui centru de zi pentru copii in Huseni, asfaltari de ulite in cele doua comune.
In comuna Crasna vor debuta cat de curand lucrarile pentru modernizarea bazelor sportive prin Ordonanta 7 si pentru construirea unui Camin Cultural la Ratin. In ambele cazuri proiectele au fost declarate castigatoare, urmand a se aloca fondurile necesare.

Post Views: 88