Redacția
”As vrea sa prefac toata colbaria de stele in limbi de foc, intreg nisipul argintiu al marii in guri ce tipa si toate ranile omenesti in buze care glasuiesc… Vreau sa strig cu iures de clopot furios, sa dau alarma in strafundurile sufletului tau, sa izbesc nervos in peretii de nepasare…Durerea ne-a venit ca o solie, imbrancindu-ne in rascruce de viata: sau iti schimbi matca vietii, sau iti schimbi numele de crestin si de roman.”
rn
Buna sa va fie inima dragilor!
rn
Astazi as vrea sa va incredintez cu mult drag o perla- o marturie de credinta si o carticica- umila in aparenta dar gigantica in continut si valoare..o invitatie arzatoare, imperios necesara, la o viata eroica!
rn
Carticica se numeste Eroism si a fost scrisa de fericitul Ioan Suciu, unul dintre cei sapte episcopi martiri greco-catolici ucisi pentru credinta lor in timpul prigoanei comuniste.
rn
Episcopul tinerilor, asa cum era cunoscut Ioan Suciu, a trait cu adevarat eroic, lupta dusa de el impotriva celor ce-L batjocoreau pe Dumnezeu fiind foarte hotarata. El a fost un activ combatant al comunismului si al doctrinei marxist-ateiste. Pilda vietii sale a fost un poem inchinat gloriei divine prin toata fiinta sa, cu toate bucuriile, biruintele, umilintele si durerile si, in sfarsit, jertfa suprema, prin martiriu. Moare la Sighet la 27 iunie 1953, in urma duritatii anchetelor, batailor, foamei, suferintei si umilintelor de tot felul, osemintele fiindu-i aruncate noaptea intr-o groapa comuna din Cimitirul Saracilor.
rn
Printre toate mostenirile valoroase pe care ni le-a lasat in urma este si aceasta opera maiestuoasa, fulger in intuneric, foc pentru inima, cantec de slava destinat sufletelor ahtiate dupa adevarata viata si fericire- poemul in proza intitulat Eroism.
rn
Fericitul Ioan Suciu ne propune in aceasta carticica porunca de a trai eroic, dar nu un ”eroism pe ruine ce fumega” ci un eroism trait in dominanta evangheliei, singurul eroism care poate salva lumea.
rn
”Sunt vremuri care smucesc in sufletele noastre madularele eroului adormit.”
rn
”Un erou zace in fiecare dintre noi!” , ”Toti suntem chemati la eroism!”, ”Te vrea timpul acum!”, ”Un erou, un sfant este in fiecare dintre noi, asa cum simtim ca este si un criminal, un Nero sau un Baraba. Depinde cui ii inchiriem viata!”
rn
”Dumnezeu ne plimba viata printre flacari ca sa ne aprindem, iar biserica reazama drumurile pe troite ca sa ne molipsim de viata eroica a Celui care nu vrea sa se mai coboare de pe cruce, ca sa intelegem ca eroismul este singurul inteles al vietii.”( W. James)
rn
”Viata ne este eroica dupa cat de tare si adanc ne este idealul si credinta in el. Pentru trairea eroica este nevoie de un ideal maret. Un suflet valoreaza cat idealul sau!”
rn
”Putem sa fugim de cel mai autentic destin al nostru, de cea mai asurzitoare chemare, dar cu riscul sigur de a cadea in etajele inferioare ale destinului. Tu te definesti printr-o absenta si asta e ingrozitor. E ingrozitor sa nu fii unde Dumnezeu te vrea si te cauta.”
rn
”Cand vrei sa te ridici mai intai pe tine din aceasta mlastina, cand ai ajuns sa cauti mai intai datoriile apoi drepturile, si sa le masori pe acestea din urma dupa cele dintai..cand ravnesti sa edifici viata dupa ele..atunci ai implinit conditia care te aseaza pe cararea vietii eroice”.
rn
Ioana d’Arc a fost intrebata la ce tine mai mult, la steag sau la sabie? ”La steag”- a raspuns ea. Ea stia ca drapelul e un simbol, e idealul pentru care lupti, care trebuie sa ramana, pe cand spada va fi infranta.
rn
Pe insula ultimului exil, imparatul Bonaparte se destainuia putinilor prieteni care l-au urmat dincolo de Waterloo: ”Tot ce veti spune fiului meu, tot ce va invata ii va servi putin, daca nu are in fundul inimii acest foc sacru, aceasta iubire a binelui, care singura te impinge sa infaptuiesti lucruri mari.”
rn
Dragii mei, mai cu seama in aceste vremuri de restriste suntem chemati la a face binele, suntem chemati la caritate, suntem chemati la eroism! Adevaratul eroism provine dintr-o credinta autentica; Ioan Suciu spune ca nu putem avea cu totii fulgerarile geniului si nici scanteierile talentului, dar cu totii putem avea credinta care suplineste si geniul si talentul.
rn
Ce raspundem noi acestei chemari?! Noi trebuie sa fim mai mult decat suntem, aceasta e chemarea cerului! Mirati sa ne spunem cu Shakespeare: ”In pivnita din noi atata aur?”..si sa nu constatam cu durere la finalul vietii la fel ca Lev Tolstoi: ”Nu ma gandesc la desfatarile din care n-am putut gusta in tinerete, ci ma gandesc la acel bine pe care nu l-am daruit..”
rn
Asadar inchei cu un indemn al Fericitului Suciu: ”Indarjeste-te frate si azvarle din arcul vointei sageata vietii mai departe, mai sus..! Cand Domnul va trimite istoria si vesnicia sa culeaga viata si numele nostru, sa nu fim gasiti, frate, pe maluri de mlastini, ci in inaltimile vietii eroice, care sunt mandria pamantului si implinirea vointei cerului. Si uluita, moartea ne va privi apoteoza.”
rn
O zi minunata oameni buni! Toate cele bune!
Ioana Deac
