Ce inseamna alegerile europarlamentare pentru tarile membre ale Uniunii Europene

Mai sunt cinci zile pana duminica, 26 mai, cand romanii isi vor vota reprezentantii in Parlamentul European. In alte tari din Uniunea Europeana, insa, cetatenii vor merge la urne incepând de joi, in conditiile in care scrutinul se desfasoara in perioada 23 – 26 mai.

rn

Peste 400 de milioane de persoane din cele 28 de state membre vor putea vota in perioada 23 – 26 mai, inclusiv aproape 50 de milioane de cetateni britanici, a caror tara urma sa paraseasca blocul comunitar in martie, dar demersul parasirii UE de catre Marea Britanie a fost amanat.
Prin reprezentare proportionala, cetatenii UE vor alege 751 de membri ai Parlamentului European, a carui activitate se desfasoara la Bruxelles si la Strasbourg. Din totalul de mandate, Romania va avea 32 de eurodeputati. Luxemburg, Malta si Cipru, de exemplu, vor avea câte sase mandate de europarlamentar fiecare, iar Germania va avea 96 de mandate, cele mai multe.
In urmatorii cinci ani, membrii Parlamentului European alesi acum vor adopta legislatia propusa de Comisia Europeana, echivalentul unui guvern. Guvernele statelor membre sunt reprezentate in Consiliul Uniuni Europene, in cadrul caruia aceastea aproba modificarile legislative care trec prin Parlamentul European. impreuna cu Parlamentul European, Consiliul UE este principalul organism cu putere decizionala al Uniunii Europene.
in Parlamentul European exista acum opt grupuri politice. Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) are 217 locuri si asigura o majoritate cooperând de multe ori cu socialistii (S&D – 186 de locuri) si liberalii (ALDE – 68 de locuri). Doua grupuri eurosceptice, conduse de UKIP si Adunarea Nationala, au impreuna 78 de locuri.
Sondajele de opinie sugereaza ca extrema dreapta ar putea avea o proportie mai mare in ansamblul Parlamentului European dupa aceste alegeri, dar nu suficienta pentru a determina destramarea Uniunii Europene.
Comisia Europeana, executivul UE, este condusa de luxemburghezul Jean Claude Juncker, care este al treilea luxemburghez aflat la conducerea executivului UE, dupa Gaston Thorn (19 ianuarie 1981 – 6 ianuarie 1985) si Jacques Santer (24 ianuarie 1995 – 15 martie 1999).

rn

Referendumul propune romanilor forta morala impotriva coruptiei

rn

Presedintele Klaus Iohannis a semnat in 25 aprilie decretul de organizare a referendumului din 26 mai, in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare.
intrebarile care vor fi puse românilor sunt:
1. „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”
2. „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”.
Seful statului a facut apoi o declaratie de presa, afirmând ca PSD va incerca sa boicoteze referendumul si ca este important ca romanii sa participe la vot.
"Dupa doi ani si jumatate de abuzuri si excese, românii au sansa de a da un raspuns clar actualei guvernari. Au sansa de a vota si de a transmite ce cred despre PSD si despre ofensiva pesedista impotriva justitiei (…) Au votat Codurile penale fara sa tina cont de nimeni! Isi dau legi ca sa poata fura mai departe in liniste! Ei nu se mai tem de nimeni. Eu cred ca trebuie sa se teama de votul românilor din 26 mai!", a declarat pe 25 aprile, de la Palatui Cotroceni, presedintele Klaus Iohannis. Iohannis si-a schimbat din 2 mai fotografia de coperta de pe Facebook cu o imagine care il infatiseaza pe seful statului introducând un buletin de vot in urna, fotografia fiind insotita de mesajul „#referendum26mai Decide pentru viitorul tau! Voteaza!”

rn

Alegatorii vor primi trei buletine de vot, pe care le vor pune in trei urne separate

rn

Biroul Electoral Central a hotarât ca la alegerile din 26 mai românii vor primi trei buletine de vot, iar in fiecare sectie vor fi câte trei urne.
Unul dintre buletine va fi pentru alegerile europarlamentare. Celelalte doua vor fi pentru referendumul pe justitie, cate unul pentru fiecare din cele doua intrebari..
Decizia Biroului Electoral Central de a pune intrebarile la referendumul din 26 mai pe buletine de vot separate a fost contestata de reprezentantii Aliantei USR PLUS, pe motiv ca ar putea ingreuna procesul electoral. Un probabil efect negativ ar putea fi si validarea referendumului doar pentru una din intrebari, situatie convenabila coalitiei PSD – ALDE, spun reprezentantii Aliantei USR PLUS.