Mihai Viteazul si batalia de la Guruslau în mentalul colectiv al salajenilor

Personalitatea lui Mihai Viteazul a ramas adânc întiparita în mentalul colectiv al românilor de-a lungul veacurilor, ca un simbol al unirii tuturor românilor. Ceea ce reusise Mihai Viteazul în anul 1600, desi doar pentru o clipa, a ramas un ideal al românilor, iar dupa cum scria marele nostru istoric Nicolae Iorga: „Dupa 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fara uriasa lui personalitate…”. În mentalul colectiv al salajenilor, domnitorul a ramas în special prin batalia câstigata la data 3 august 1601, la Guruslau. Dupa batalie, care a fost urmata de un ospat domnesc, din tabara de la Zalau Mihai Viteazul a trimis 2 scrisori prin care a facut cunoscuta strainatatii marea victorie. De asemenea, cu un an înainte, la 4 decembrie 1600, din „cetatea neamului”, de la Alba Iulia, a întarit privilegile Zalaului, privilegii care au facut din el un important târg la „poarta mesesana”. Figura lui Mihai Viteazul readusa în actualitate si introdusa definitiv în mitologia româneasca de Nicolae Balcescu a fost evocata apoi si în momentele de grea încercare pentru românii salajeni în perioada dualismului austro-ungar. În presa salajeana româneasca de la începutul secolului XX (Gazeta de Dumineca), se scotea în evidenta marturiile de veacuri despre idealul unitatii nationale, în care un loc central îl ocupa figura lui Mihai Viteazul.

„Prezenta” lui Mihai Viteazul la Adunarea nationala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Dupa mai bine de trei secole de la mareata opera a lui Mihai Viteazul, idealul de unire a tuturor românilor într-un singur stat s-a împlinit, în anul 1918. La Alba Iulia, unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România, salajenii au avut un rol de frunte. Gheorghe Pop de Basesti, seniorul luptei de rezistenta ardeleneasca, a fost cel care a prezidat înaltatoarea solemnitate a unirii. În discursul de deschidere al Adunarii Nationale „badea George” a evocat opera lui Mihai Viteazul si visul sau, care în acele momente se realiza la Alba Iulia, prin cuvintele memorabile: „Vrem sa sdrobim lanturile robiei noastre sufletesti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: unirea tuturor celor de o limba si de o lege, într-un singur si nedespartit Stat Românesc”.
„Prezenta” lui Mihai Viteazul la Alba Iulia nu a fost doar aceea a unei simple umbre istorice, ci el însemnat „un model fundamental, un îndrumator spiritual si politic, care a prezidat marele act, cu taria poruncii pe care a transmis-o peste secole ca mostenire”.

Serbarile Astrei si ridicarea primului monument la Guruslau – 1926

În ceea ce priveste încercarea de a eterniza memoria lui Mihai Viteazul, prin ridicarea unui monument în Salaj, ea a existat înca înainte de 1918, dar nu s-a putut materializa din cauza rezistentei regimului dualist austro-ungar. Ideea revine în actualitate dupa înfaptuirea statului national unitar român, un rol important în ridicarea monumentelor dedicate memoriei lui Mihai Viteazul revenindu-i Asociatiei pentru literatura si cultura poporului român (ASTRA).
La 15 noiembrie 1925, la selimbar, la dezvelirea troitei ridicate de ASTRA, ministrul Cultelor si Artelor, Alexandru Lapedatu a afirmat necesitatea ridicarii unor monumente la Guruslau si Miraslau. Astfel, la Guruslau, pe Dealul lui Mihai, s-a ridicat un monument care a fost dezvelit în ziua de 14 septembrie 1926, cu ocazia adunarii generale a „Astrei”. Lucrarile s-au desfasurat la Zalau, în perioada 12-14 septembrie, fiind a treia adunare generala a „Asociatiunii” care se tinea în Salaj.
Monumentul era un obelisc piramidal, din fier si beton si avea urmatoarea inscriptie, care a fost cugetata de marele nostru istoric Nicolae Iorga: „Întru amintirea victoriei repurtate în aceasta localitate la 3 august 1601 cu armiile unite ale lui Mihai Voda Viteazul si Gheorghe Basta, împotriva ostirii lui Sigismund Bathory, s-a ridicat acest sfânt monument prin îngrijirea „Asociatiunii” în anul Domnului 1926, al 12-lea al glorioasei domnii a Majestatii Sale Ferdinand I si al 8-lea al înfaptuirii noului stat român, întregit. Spre preamarirea eroului, care ucis miseleste la Turda, de tovarasul sau de arme, nu a putut folosi roadele biruintei dobândite aici, acum 325 de ani, pentru a doua sa stapânire a Ardealului”.
În anul 1936, la împlinirea a 335 de ani de la eveniment, batalionul 7 vânatori de munte din Zalau a ridicat o troita de stejar lânga monument.
Din pacate, monumentul si troita au avut o viata scurta. Dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940, în Salaj s-a instaurat administratia horthysta. Armata de ocupatie a recurs la o serie de crime abominabile, îndreptate împotriva populatiei românesti, cum au fost masacrele de la Ip si Treznea. De asemenea, au recurs si la acte de vandalism, cum a fost si cel din 29 noiembrie 1940, când monumentul de la Guruslau si troita au fost dinamitate.

Noi încercari de a eterniza batalia de la Guruslau

Dupa terminarea razboiului si eliberarea Salajului se pune problema ridicarii imediate a unui nou monument la Guruslau. Aceasta nu a fost posibil deoarece, pâna în anul 1947, comunistii, cu ajutorul Moscovei, reusesc sa cucereasca puterea politica în stat, dizolvând toate institutiile democratice si instaurând un regim dictatorial.
În perioada anilor 1950- 60, când totul era dictat de la Moscova, inclusiv cum sa ne scriem istoria, marile personalitati ale istoriei noastre umbreau „tatucii” de la Moscova, neputând fi trecuti în manualele de istorie.
Începând cu anii 1964-65 se produce un anumit „dezghet ideologic” si se va permite rescrierea istoriei, totusi în limitele regimului comunist, care acum devenise unul de tip national. Astfel, o parte din domnitori, cum a fost si Mihai Viteazul au fost repusi la locul pe care îl meritau, cu sublinierea ca la capatul de drum al operei lor se afla cel care se considera urmasul lor îndreptatit, dictatorul Nicolae Ceausescu.
În acest context, s-a ivit sansa de a construi si o serie de monumente care sa cinsteasca memoria unor mari înaintasi. O astfel de initiativa apare si la noi în Salaj, unde o serie de personalitati iau initiativa de a reconstrui monumentul de la Guruslau: „întru amintirea marilor fapte de acum 375 de ani (…) pe acelasi loc, cu radacini mai puternice, ca dovada a continuitatii si permanentei poporului nostru pe aceste pamânturi”.
Într-un articol din 27 mai 1967 intitulat „Relatiile lui Mihai Viteazul cu orasul Zalau”, profesorul Gratian Marcus arata necesitatea ridicarii, cât mai grabnice, la Guruslau, a unui nou monument închinat marelui voievod. Autorul sublinia ca: „Vizitarea acestui loc istoric de catre pionieri, elevi si profesori, lectiile de istorie ce vor fi tinute la fata locului, vor constitui mijloace eficiente pentru educatia patriotica, mai ales daca în postamentul monumentului sau alaturi s-ar gasi posibilitatea organizarii unui mic muzeu al bataliei”. De asemenea, si o strada din orasul Zalau trebuia, în opinia lui, sa poarte numele marelui înaintas.
La împlinirea a 370 de ani de la marea batalie, în anul 1971, conducerea Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau, prin directorul sau, Vasile Lucacel, adreseaza un memoriu conducerii judetului în care se arata necesitatea reconstruirii monumentului, care ar trebui sa fie mai mare si mai reprezentativ decât cel ridicat în anul 1926, subliniindu-se ca „ridicarea acestui monument ar fi un act de adânca recunostinta si aducere aminte a noastra a contemporanilor, un act de adânc patriotism care sa înflacareze generatiile ce vor urma”. De asemenea, în memoriu se arata necesitatea amenajarii unui drum de acces pâna la monument, a unor chioscuri si plasarea la sosea a unui panou cu indicatia locului.
În anul 1975, pe data de 1 mai, se organizeaza o serbare populara pe Dealul lui Mihai, în cinstea aniversarii a 375 de ani de la unirea tarilor române sub Mihai Viteazul.
Seria de manifestari din anul 1976 este deschisa de catre muzeu care, pe data de 9 iulie, la Casa de cultura a Sindicatelor, verniseaza expozitia „Mihai Viteazul – Guruslau 1601-1976”. Ea a fost realizata în colaborare cu Muzeul de Istorie al R.S.R si a oferit spre vizionare publicului peste 400 de documente originale fotocopii si harti. A avut un succes mare la public, fiind vizitata atât de catre salajeni, cât si de catre persoane din întreaga tara, dupa cum se poate observa din cartea de impresii a expozitiei, unde gasim numai cuvinte la superlativ despre modul de realizare si al prezentarii ei de catre muzeografii din Zalau.
Începând cu data de 21 iulie 1976 în ziarul local „Nazuinta” apare o rubrica speciala dedicata acestui eveniment în care se publica, pâna în luna octombrie, o suita de articole ale unor reputati istorici.
La începutul lunii august se organizeaza o suita de manifestari omagiale sub genericul „Mihai Viteazul simbol al libertatii si unitatii – Guruslau-1601-1976”. Astfel, pe data de 8 august, duminica, se organizeaza o stafeta omagiala Mihai Viteazul, reprezentând drumul parcurs de catre acesta, în perioada 2-10 august 1601, pe teritoriul judetului Salaj. Ea a antrenat peste 4000 de tineri din localitatile de pe traseul Bobota-Guruslau-Zalau-Zimbor. În fiecare comuna, Vasile Lucacel, directorul muzeului din Zalau si Gratian Marcus au vorbit despre semnificatia patriotica a evenimentului, realizându-se si un album al stafetei. Tot acum apar, în presa, articolele lui Ionel Penea, intitulat „Izvoare contemporane germane referitoare la batalia de la Guruslau” si cel al lui Valentin Daraban, intitulat „O istorie a lui Mihai Viteazul”.
În articolul „Mihai Viteazul-simbol al libertatii si unitatii” acad. prof. dr. stefan Pascu facea referire si la monumentul ce urma a fi inaugurat, care va fi, dupa parerea sa, „o mândrie a plaiurilor salajene, prin realizarea sa artistica, prin simbolul sau triplu de monument al vitejiei, al unitatii si al libertatii”. Tot în acest numar al ziarului salajean, Stefan Goanta, publica poezia: „Obeliscul de la Guruslau”.
În articolul intitulat „Acum 50 de ani” sunt publicate amintirile prof. dr. Dumitru Braharu, participant la dezvelirea monumentului din anul 1926, descriind cu emotie amploarea manifestarilor care au avut loc atunci. Tot în luna septembrie mai apar articolele: „Salajul în timpul lui Mihai Viteazul”, al profesorului Ernest Wagner, arhivist la Arhivele Statului din Zalau, în care autorul descrie situatia economica, sociala si politica a Salajului în secolul al XVI-lea si începutul secolului XVII; articolele: „Batalia de la Guruslau în istoriografie” si „Batalia de la Guruslau în istoriografia straina si contemporana”, semnate de Alexandru Matei si Radu Ardevan, precum si articolul: „Micromonografia satului Guruslau, comuna Hereclean, judetul Salaj”, în care Octavian Moraru si Dumitru Bîrjac, semnatarii articolului, prezinta asezarea geografica a localitatii Guruslau si un scurt istoric al acesteia.

Monumentul realizat de sculptorul Victor Gaga – 1976

În numarul din 13 octombrie al ziarului „Nazuinta”, pe prima pagina, aparea fotografia sculptorului Victor Gaga, cel care fusese chemat sa realizeze aceasta opera fundamentala, pentru Salaj. El era, dupa cum se mentiona în coloanele ziarului, „salajean de-al nostru” si „îsi are tabara aici (la Guruslau- n.n.) de luni de zile, iar inima de când s-a nascut”.
Referitor la mesajul pe care încearca sa-l transmita monumentul, la terminarea lucrarilor Victor Gaga sublinia urmatoarele: „Prin arhitectonica, prin compozitia suprafetelor sculpturale în relief, în lucrare este încorporata ideea de unire a românilor din tara Româneasca, Moldova si Transilvania, ideal de care era adânc patruns Mihai Viteazul”.
În ceea ce priveste ideea artistica, el declara urmatoarele: „Totul este rezultatul unui proces laborios îndelungat. Lucrarea a cunoscut multe faze, variante, solutii. Procesul acesta a fost generat de necesitatea de a gasi acele elemente arhitectonice, sculpturale, compozitionale care, prin forta lor de sugestie, sa prinda complexitatea figurii lui Mihai Viteazul: barbat de stat, conducator de osti, diplomat, vizionar, întruchiparea ideii de unire, brav luptator. Faptul acesta m-a determinat sa studiez cronici, documente, sa revad cu multa atentie paginile înscrise de el în istoria poporului nostru. Calauza mea a fost adevarul istoric”.
Monumentul de la Guruslau a fost inaugurat în data de 21 octombrie 1976. La sarbatoarea de pe Dealul lui Mihai au participat peste 25.000 de cetateni, veniti din aproape toate localitatile judetului. Conform uzuantelor „epocii de aur”, monumentul a fost dezvelit de catre Nicolae Ceausescu, liderul comunist din acea vreme, care a sosit la Guruslau cu un elicopter. Acesta în conceptia lui paranoica, pentru a-si justifica regimul dictatorial, impus la noi în tara si cultul propriei personalitati, ajunsese chiar sa se identifice cu marii nostri înaintasi, printre care la loc de cinste se gasea si Mihai Viteazul. La sosirea lui la Guruslau cei prezenti au fost dirijati, de catre cei însarcinati în acest scop, sa-l aclame cu urale. Aceasta nu a putut însa umbri înaltatoarea solemnitate a momentului. Monumentul de la Guruslau, situat la o distanta de 15 km de Zalau, este înalt de 26 de metri si avea urmatoarea inscriptie: „Aici, la 3 august 1601, ostile conduse de Marele Voievod Mihai Viteazul au cucerit o stralucita victorie în lupta pentru apararea unitatii tuturor românilor, pentru libertate si neatârnare. Inaugurat în prezenta tovarasului Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Român, presedinte al Republicii Socialiste România”.

Sesiune stiintifica si volum

Un alt eveniment deosebit, dedicat împlinirii a 375 de ani de la batalie, a avut loc în zilele de 30-31 octombrie 1976, când Zalaul a fost gazda unei importante sesiuni de comunicari stiintifice, pe aceasta tema. La ea au participat, pe lânga cercetatorii locali, reputati cercetatori istorici din marile centre stiintifice Cluj-Napoca si Bucuresti. S-au prezentat un numar impresionant de lucrari în care figura lui Mihai Viteazul a fost reliefata sub diferite aspecte: pregatirea bataliei; desfasurarea ei; trofeele cucerite de catre oastea lui Mihai; urmarile si însemnatatea victoriei de la Guruslau; figura marelui voievod în publicistica, literatura si în traditia populara.
Tot acum, 30 de lucrari de la aceasta sesiune au fost publicate în volumul omagial Mihai Viteazul si Salajul. Guruslau 375, aparut în 1976 la Zalau, iar lucrarile care nu au putut fi cuprinse în volum au fost publicate în anuarul muzeului „Acta Musei Porolissensis” I/1977.
Manifestarile salajenilor de cinstire a memoriei marilor nostri înaintasi, printre care figura lui Mihai Viteazul ocupa un loc de frunte, a fost si este o datorie morala, o garantie, o mângâiere sufleteasca si o îmbarbatare pentru noi, deoarece eroii neamului nostru românesc, greu încercat de-a lungul istoriei, nu au vârsta. În fata unui monument sau cimitir de eroi încercam întotdeauna un sentiment generator de forta si echilibru moral, în special acum când ne aflam în anul centenar al Marii Uniri.

Post Views: 312